C.F.S.P. Curs 6

Confederatii

Confederatia statelor independente a aparut in 1991 (cuprindea fortele URSS)
In SUA, confederatia reprezinta o centralizare a puterii.
Prima constitutie a Romaniei este Conventia de la Paris.
In 1919: P.P.Carp: "Romanii au atata noroc, ca nu au nevoie de politicieni"
Societatea nu se poate dezvolta liber nici la Platon, nici la Marx.
In sensul clar al lui Aristotel, politicianul trebuie sa fie un om liber, capabil sa ia decizii libere, sa nu depinda de cineva. Cu toate acestea, politicienii depind de finantatorii lor. Seful de partid este mai liber, omul de partid trebuie sa pun interesele statului mai presus de cele personale.
Reforma structurala afecteaza structura statului.
Omul politic trebuie sa fie cumpatat.
Romania a esuat in construirea unui stat.
Elementul central in consolidarea unui stat este spatiul public, in momentul in care spatiul privat il acapareaza pe cel public, nu mai exista stat. Statul tine de statul de drept.
Societatea civila apara interesele private in raport cu cele publice.

Statul de drept
1. Juridica inspirata de teoria germana din secolul XIX
2. Civica inspirata de filosofia franceza
3. Austriaca de la inceputul secolului XX. Hans Kelsen, cel care a dat definitia statului de drept si a introdus-o in teoria statului.

-TO BE CONTINUED-

C.F.S.P. Curs 5

Stat national (2 tipuri de organizare + *1):

1) stat unitar: - condus in mod centralizat de un guvern national
- elementul definitoriu este centralizarea puterii (Franta) -> stat organizat sistematic pe principiul garnizoanei lui Napoleon.
2) stat federal: - are un grad important de autonomie politica a componentelor sale (Primul: SUA -> in 1790 incepe sa functioneze)

1) + 2) apar in acelasi timp, in secolul XVIII in raport cu miscarile revolutionare

3)stat confederativ: - nu este un stat national
- ii lipseste coeziunea nationala
- asociere pe politici a unor state preexistente
- pas spre centralizare (SUA)

Stat unitar - proces de formare de 1000 de ani
-stat = spatiu public, functioneaza numai daca exista un spatiu real/virtual in care se asigura libertatea cetatenilor
-2 forme de organizare administrativa:
a) simplu -> nivelele central si local coincid
-> stat mic, "pitic" (ex: Vatican)
b)complex -> forma de organizare pe niveluri
-> 2 tipuri: * 2 nivele de organizare (deconcentrate = corespondentele ministerelor la nivel local)
* 3 nivele de organizare (descentralizat) = autonomie teritoriala (adusa in discutie de nivelul intermediar)
- defineste capacitatea de a avea libertate de decizie in anumite domenii fara un control riguros

Subsidiaritate = principiu care justifica autonomia locala considerand ca decizia trebuie luata de comunitatea afectata de acea decizie.
- origine crestin-democrata
Diferentiaza doctrinele sociale/viziunile politice:
-Liberalism - individ
-Socialist - clasa sociala
-Nationalism
-Crestin-democrat
-U.E.

C.F.S.P. Curs 4

Teoria contractualista - pleaca de la premisa ipotetica ce spune ca exista 2 etape in evolutia omenirii:
1. Stare naturala - liber in mod absolut
2. Stare sociala - statul asigura ordinea si reglementeaza societatea

Ideea de stat dezvoltata intr-un contract apare atunci pentru ca se dezvolta economia => duce la constitutie (tot contract intre stat si individ)
-statul se angajeaza sa respecte drepturile naturale (colaboreaza cu teoria drepturilor naturale) => pariaza impotriva abuzurilor regale.
*dreptul la viata
*dreptul la libertate
*dreptul la proprietate
*dreptul de a-si cauta fericirea

Contractualism - regele nu are nicio obligatie fata de Biserica, dar are fata de cetateni.
- se transforma dintr-o teorie monarhica la una anti la intalnirea cu drepturile naturale

Thomas Hobbes: - ideolog englez care justifica prin contractualism monarhia absoluta
- are o perceptie negativa despre starea naturala (= stare de razboi permanent)
- individul isi cedeaza toata libertatea monarhului

John Locke - "Al II-lea Tratata despre Guvernare" (XVI)
- ideologul monarhiei parlamentare
- explica teoria contractualista in termeni parlamentari
- unul dintre primii ganditori care introduc societatea civila (stare naturala in stat, mosteneste drepturile naturale)
- introduce dreptul natural in ecuatie
- starea naturala = stare de pace, insa nu asigura proprietatea => rolul statului este asigurarea proprietatii

J.J.Russeau (sec. XVIII) - liberal aparte ("Contrasocial")
- introduce conceptul de suveranitate populara
(nevoie de unanimitate - sg. instrument de a lua decizii legitime)

Contractul social = forma de instituire a lipsei de libertate a cetateanului care devine supus al statului (forma de sclavie) => statul limiteaza libertatea
-> are mai degraba caracter negativ, ratiunea are o forma subiectiva, oamenii fiind inselati de ratiune
-> teoria contractualista intra in criza
-> societatea civila este singura care poate asigura controlul real al celor care conduc.

John Ralwes (neo-contractualist american in a 2-a jumatate a secolului XX) - "O teorie a dreptatii" - lucrarea cea mai comentata in ultimul secol
- a existat o stare initiala in care toti oamenii erau ignoranti, nu stiau ce o sa li se intample, deci stabilim un acord intre noi in favoarea celui mai defavorizat
- societatea se organizeaza supa doua principii:
A) al libertatii (toti indivizii dispun de o libertate egala cu a celorlalti)
B) al inegalitatiilor permise (in favoarea celor defavorizati, discriminare pozitiva)

C.F.S.P. Curs 2

Politica vizeaza credinta si conducerea societatii.
Puterea este un concept central al stiintei politice.

Definitie generala. Puterea = relatie asimetrica ce se stabileste intre doua sau mai multe persoane si care presupune ca subiectii puterii vor realiza anumite actiuni pe care nu aveau nici o intentie sa le realizeze, vor fi obligati sa realizeze anumite actiuni.

Machiavelli - elibereaza politica de morala
- este imorala pentru ca obiectivele sale sunt de alta natura
In traditia antropologica exista 2 tipuri de putere:
1. coercitiva
2. necoercitiva - care nu se bazeaza pe forta si violenta, propusa pe Pierre Clastres in "Societatea contra statului" (Clastres este un antropolog de teren care descopera in junga amazoniana sefi de trib care nu au putere coercitiva, nu pot pedepsi)

Caracteristici ale puterii necoercitive:
- exista un sef care nu primeste daruri, el le face
- este cel mai bun vorbitor al comunitatii, povesteste mitul fondator, poate inventa cuvinte
- este singurul care are dreptul la familie poligama (+ se foloseste de munca familiei)
- seful este si sef militar, dar nu poate lua decizii privind pacea si razboiul fara aprobarea comunitatii

Teoria lui Bertrand de Jouvreu (1844 - "Despre putere")
-> este o analiza critica a evolutiei puterii
-> teorie necontradictorie care se bazeaza pe o serie de studii istorice
-> puterea politica se bazeaza pe cea religioasa, este o putere religioasa demitizata

Puterea coercitiva se defineste prin dreptul de a utiliza violenta.
Un elemen important este LEGITIMITATEA = acord implicit intre cei care sunt condusi si cei care conduc (guvernanti si guvernati)

Tipuri:
1. traditionala
2. charismatica (inspirata de Iisus Hristos)
3. rational-legala

Giordano Bruno - om foarte liber
- a discutat cu Oxford despre cat de multa libertate isi poate asuma Universitatea fata de Biserica

Teoria lui Carl Schmitt (jurist german, a 2-a parte a secolului XIX) - "Despre prieteni si dusmani"
-> considera ca politica este spatiul care defineste prin excelenta prietenii si dismanii comunitatii
-> sefului de stat si numai lui ii revine obligatia/puterea de a defini dusmanii prietenii politicienilor
-> presedintele nu este un om liber, el este STATUL
-> Poporul nu controleaza conducatorul ci conducatorul poporul
C. Schmitt - a dat nastere unui sistem juridic consistent
-membru al Partidului Nationalist German

Levi-Strauss - Aristotel nu sustine ca statul exista ci vorbeste despre "polis" ca despre o comunitate politica
- a transmis in America teoria lui Carl Schmitt
Allan Bloom - a preluat-o si i-a transmis-o lui G.W.Bush

C.F.S.P. Curs 3

Piata este o conventie. Nici piata, nici statul nu sunt forme de organizare naturala.

Aparitia statelor moderne
-> statele care au existat inainte de secolul XVI au fost premoderne, conduse de o persoana, nu de o institutie

Aristotel atunci cand vorbeste despre politica isi pune problema ca aceasta din urma este un instrument.
Statul are functii sociologice si economice (acestea au ajutat la formarea sa)
Statul a presupun un proces de transfer al puterii de la om la institutii = depersonalizarea puterii.
Statul reprezinta o alternativa la organizarea bisericeasca.
Biserica Catolica:
- a reusit sa reziste 1500 de ani tuturor formelor de "stat", de organizare statala.
- a organizat lumea spiritual si politic
- a organizat Res Publica Christiana (Republica Crestina a fost forma care a actionat de la caderea Imperiului Roman la crearea statelor moderne; nu e o forma de organizare politica; bazata pe existenta unui statiu public) - renaste sub forma U.E.
- in toti anii in care a avut puterea, Biserica si-a organizat adversarul (statul) deoarece in definitiv, Biserica tine de privat, nu de spatiul public.
Statul este produs al burgheziei care avea nevoie de el pt. a organiza piata nationala
Spatiul public = spatiu in care oamenii sunt egali, cetateni.
Procesul aparitiei statului a durat mai bine de 1000 de ani.
Aparitia statului presupune trecerea treptata de la formele personale de organizare a puterii la formele institutionalizate si complexe de organizare. Puterea personalizata este instabila si/sau produce instabilitate.

Socrate <-vs.-> Aristofan (dusmanul lui Socrate;)
Socrate: filosof oral
Aristofan a spus ca e un individ care vinde pe bani demagogie, i-a inarmat cu stiinta vorbirii pe aristocrati.
Politica = comunicare
Libertarienii - oamenii sunt capabili sa se organizeze in mod spontan si automat.
Democratia (demos = popor) – contrar a ceaa ce sustin conservatorii, democratia inseamna negociere intre minoritate si majoritate.
Aparitia statului in ordine cronologica:
• Regalitatea nationala: precedata de Respublica Christiana; anticipeaza statul; apare in secolele XVI - XVII prin inlocuirea aristocratiei de spada cu cea de roba (burghezii care cumparau locul);
• Statul natiune: statul actual; rezultatul unui divaj foarte important si a unor conflicte intre Biserica – stat; presupune constructia birocratiei ca el. de inlocuire al aristocratiei in 3 directii:
a) armata nationala (moderna) inlocuieste armata de vasali
b) scoala publica care contracareaza scoala bisericeasca (sec XV-XVI, maxim de dezvoltare in secolul XX)
c) administratia

Termenul de stat national = proces de cateva sute de ani, desfiinteaza puterea personalizata.
Puncte importante:
1) Frontiera : se defineste, joc geopolitic al statelor
2) Suveranitatea: relatia de putere care se stabileste intre un popor si un teritoriu; se exprima prin natiune
3) Natiunea: exista in Evul Mediu insa desemna o clasa sociala; formata de aparitia armatelor, scolilor si birocratiilor; prima natiune: cea olandeza (Renan l-ar contrazice pe Pirvulescu)
Armata nationala = forma de combatitivitate
Are 2 definitii:
a) Natiunea etnica sau culturala (def. germana): totalitatea celor care practica o anumita cultura cu o anumita etnie, vbesc o anumita limba; justifica constructia statului; insista asupra rolului culturii, in primul rand al limbajului, in definirea natiunii, mergand pe ideea ca in jurul limbajului se formeaza statul - org. politica reunind vorbitorii unei lb. comune
b) Natiunea civica se defineste in functie de cetatenie, de apartenenta la comunitate; sunt membri ai natiunii cei care au cetatenia statului respectiv adica au drepturi politice (de vot); (natiune definita odata cu Revolutia Franceza, ea se practica si in America) insista asupra drepturilor nu asupra etnicitatii (nu exista vocea sangelui)

Exista un aspect ideologic al reflexiei asupra statului.
"Despre globalizare" - George Sotes -> nu se poate globalizare fara stat, fara o forma de guvernare mondiala.
-> subiect de controversa politica importanta inca de la inceputul sau.

Stat national - fundament etnic
"Cine a creat pe cine? Statul natiunea sau natiunea statul?"
Puterea politica se institutionalizeaza in secolul XVI din motive pragmatice.

Statul necesita: un teritoriu si o populatie. relatia intre cele 2 este de suveranitate.

C.F.S.P. Curs 1

Cursul are 3 parti:
1. Teoria generala a politicii
2. Despre putere si stat
3. Procese politice

Teoria generala a politicii

Primii care au vorbit despre politica au fost grecii.
Politica (gr. “polis” = comunitate politica, o comunitate in care oamenii se organizau dupa reguli si morala) = un spatiu de distribuire a resurselor (publice/private)
Tot din "polis" provine si cuvantul "politete", reprezentand regulile de comportament (asumate, nu impuse) in societate.
Omul este o fiinta politica dintotdeauna (de la natura), el nu exista in afara politicii.
Oamneii se dezvolta in functie de reflexia asupra politicii => nu suntem oameni, devenim oameni.

1. Platon - “Republica” (lat. “res publica” = lucru public, ceea ce este comun tuturor)
- S-a pus de la inceput problema intre ceea ce este public si ceea ce este privat.
- Platon presupune ca politica este un spatiu de distribuire a resurselor.
-“Ce este politica, o idee sau un lucru?”
- Pentru Platon, ideea este perfectiunea intruchipata iar politica este o idee=> considera ca politica este perfecta, trebuie reprodusa in lumea lucrurilor iar oamenii nu sunt liberi in raport cu politica.
- Cunoasterea stiintifica = opinie
- Doua teorii pentru a explica legatura lumea perfecta-lumea obiectelor: Teoria Contemplariii, Teoria nemuririi sufletelor.
- Conciliera intre lumea ideilor si lumea lucrurilor: nemurirea sufletelor, contemplarea. (Sufletele usoare se ridica la idei si la contempla, apoi se reincarneaza si numai unii isi aduc aminte de tot - filosofii. Acestia din urma ar trebuie prin urmare sa conduca.)
- Platon este unul dintre primii consultanti din istorie ai unui dictator (antidemocrat)
- Pentru Platon politica nu poate fi rezultatul interactiunii dintre oameni.

2. Aristotel - “Politica”
• Omul – “zoon politicon” (animal politic)
• Politica = instrument al asigurarii societatii morale; actiune care pune in miscare morala
• Morala presupune asigurarea binelui comun
• Omul este definit de moralitate. El este caracterizat si de limbajul articulat pe care il foloseste pentru definirea moralitatii.
• Societatea - cosubstantiala statului
• Comunitatea - forma naturala de existenta. Binele comun este o conditie a binelui individual
• Comunitate politica si nu comunitate sociala


• Politicul se refera la ceea ce este stabilit, defineste ordinea (este ceea ce rezista, ramane, nu se schimba, o idee in viziunea lui Platon) in timp ce politica se refera la competitia pentru influentarea deciziei politice (se schimba, este trecatoare) si mijloacele tehnice pentru atingerea unui scop.
• Politicul rezista, este o reflectie asupra politicii
• Politica se refera la actiune
• Politici publice = set de masuri pentru a ajunge la un anumit obiectiv; aplicare efectiva, in practica a masurilor politice
• Spatiul public – intrinsec legat de stat
• Stiinta politica – in trecut (sex XIX): o stiinta statului avand ca obiectiv normativ: sa descopere cea mai buna forma de stat
- in prezent (de la inc. sec XX, sub influenta sociologiei): o stiinta care studiaza puterea