I.M.C.R. Curs 5

Nota: Cursul este scris si imbunatatit de Sebi. Ca organizare este continuarea cursului 4.

4. Infaptuirea Unirii Principatelor Romane.

Principala atributie a comisiilor provizorii era supravegherea alegerilor noilor adunari elective, in cadrul careia caimacanul Nicolae Vogoride a incercat sa falsifice alegerile dar fara succes. Astfel cele doua adunari elective alegeaeu ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza, 5-ian-1859 – Moldova respectiv 24-ian-1859 in Tara Romaneasca. Partida Nationala a aplicat “tactica faptului implinit” – N. Iorga.
Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost posibila datorita unei omisiuni din Conventia de la Paris prin care nu se preciza ca aceeasi persoana nu poate ocupa functia de domnitor in ambele Principate. Astfel, la 24 – ianuarie – 1859, se pun bazele statului national roman modern.

5. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866)

Dupa realizarea Unirii, situatia Principatelor era complexa, datorita:
• Uniunea Personala nu era recunoscuta de Marile Puteri;
• Functionau doua guverne si doua adunari;
• Organizarea administrativa era lipsita de unitate.
Principalele obiective ale domnului au fost:

1. Consolidarea unirii prin:
 Recunoasterea dublei alegeri;
 Realizarea unirii administrative si politice depline.
2. Plan de Reforme care sa modernizeze societatea romaneasca dupa modelul Europei.

1. Recunoasterea Dublei Alegeri a fost realizata in toamana anului 1859 in cadrul Conferintei Marilor Puteri de la Paris prin care pe plan intern s-a unificat serviciul telegrafic si vamal, s-au unificat agentiile diplomatice, armata, si s-a realizat un singur minister de razboi. Imperiul otoman da un firman in decembrie 1861 prin care recunoaste oficial Unirea pe timpul domniei lui Cuza, in cadrul Conferintei Puterilor Garante de la Constantinopol.
Dupa recunoastere, au loc alegerile pentru prima Adunare Legiuitoare Unica, castigata de conservatori. Astfel primul guvern unic al Principatelor este condus de conservatorul Barbu Catargiu.
Parlamentul isi deschide lucrariile la 24-ian-1862 la Bucuresti, care devine capitala celor doua Principate; Comisia centrala de la Focsani isi inceteaza activitatea si principatele tendinte ale domniei lui Cuza au fost Liberalismul si Conservatorismul, dar a colaborat in special cu Liberalii moderati.

2. Adoptarea unor reforme Moderne, radicale, au fost ingreunate de conservatori care dominau Adunarea. Astefel in primavara anului 1862 – conservatorii prezinta proiectul legii rurale care lasa practic neatinse bazele marii propietati funciare si preconiza impropietarirea taraniilor cu loturi egale. Ca raspuns, liberalii moderati condusi de Mihail Kogalniceanu prezinta un contraproiect care prevedea emanciparea taranilor clacasi si impropietarirea taranilor in mod diferentiat, dar Alexandru Ioan Cuza refuza sa sanctioneze proiectul propus de conservatori. In consecinta la 23-iun-1862 Barbu Catargiu este asasinat, fapt ce determina sfarsitul proiectului propus de conservatori.
Guvernul prezidat de Nicolae Kretulescu – lider al liberalilor moderati (iunie 1862 – octombrie 1863) urgenteaza adoptarea masurilor administrative vizand realizarea unirii depline: Unificarea servicilor sanitare, formarea Consiliului Superior al instructiunii publice, constituirea Directiei generale a arhivelor statului si trecerea averilor manasitiilor inchinate in propietatea statului. (concretizat prin Secularizarea Averilor Manastiresti – acelasi an).
Inceputul anului 1863 este marcat de nasterea unei aliante politice eterogene (liberali radicali + conservatori) cunoscuta sub numele de “Monstruasa Coalitie”, care avea un singur obiectiv comun: Inlaturarea lui Cuza si instalarea unui print strain.
Guvenrul condus de M. Kogalniceanu(oct-1863-ian-1865), este considerat cel mai important cabinet pentru activitatea sa reformatoare.
In martie 1864 incepe in Adunare dezbaterea chestiunii rurale. Conservatorii se mentin pe vechile pozitii si resping proiectul prezentat de Kogalniceanu (impropietarirea taranilor cu loturi diferentiate si emanciparea clacasilor); si mai mult decat atat, dau guvernului vot de neincredere. In consecinta Kogalniceanu isi prezinta demisia, care este respinsa de domn, fapt ce a culminat cu dizolvarea Adunarii de catre Al. I. Cuza. Lovitura de stat de la 2-mai-1864 este insotita de o proclamatie catre armata si de una catre popor.
Astfel se instaureaza un nou regim si anume Domnia Autoritara prin documentul cu rol de lege fundamentala – “Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris”, voatata prin plebiscit (alegeri publice) la propunerea lui Cuza. In urma acestui document
• Atributiile domnului cresc prin dreptul de veto, domnul are initiativa legislativa si numea pe presedintele Camerei (adunarii) si pe membrii senatului.
• Este introdus Parlamentul bicameral prin infintarea Senatului (Corpului Ponderator).
• Legiile erau elaborate de Consiliul de Stat (organ nou creat).

Legea electorala mentine vorul cenzitar dar mareste dreptul alegatorilor, acestia fiind impartiti in doua categori: Alegatori primari si directi.
Noua lege fundamentala este recunoscuta de Marile Puteri in iunie 1864.

Legea rurala(14 aug 1864)
Cu un an inainte (1863) pentru a ajuta adoptarea legii rurale a fost adoptata Legea secularizarii averilor manastiresti – trecera pamanturilor manastiresti (~30% din teritoriul tarii) sub controlul statului.
Prevederi:
• Emanciparea Clacasilor prin despagubire – platita in 15 ani;
• Taranii erau impropietariti in functie de numarul de vite (forta de munca);
• Pentru pamantul primit se platea o rascumparare;
• Pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani.
Importanta:
• Au primit pamant ~460.000 de familii de tarani (cca 1.800.000ha);
• Propietatea taraneasca a ajuns la ~30%din suprafata arabila si pasuni;
• A contribuit la dezvoltarea agriculturii si la usurarea situatiei taranimii;
• S-a schimbat statutul taranilor;
• Efectul politic: Abolirea serbiei; eliberarea pamantului; libertatea de miscare a taranului propietar; libertatea de transmitere a acestor pamanturi prin mostenire.
Limite:
• Intinderea mica a lotului;
• Neimpropietarirea unui numar mare de tarani.

Alte reforme adoptate in timpul lui Cuza:

• Invatamant:
o Legea instructiunii publice – dec 1864 prin care se introduce structura moderna a invatamantului in 3 trepte si invatamantul primar devina obligatoriu si gratuit.
o Infintarea universitatiilor la Iasi (1860) si Bucuresti (1864).
• Juridic:
o Codul penal si de procedura penala;
o Codul Civil (1865) care garanta egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si apara propietatea privata.
• Politica externa:
o Infintarea Ministerului de Externe;
o Infintarea agentiilor diplomatice romanesti in strainatate;
o Incheierea unor conventii vamale, postale si de comert.

In ianuarie 1865 relatiile dintre Cuza si Kogalniceanu se deterioreaza iar prim ministrul isi prezinta demisia, care este acceptata de catre domnitor. In urma acestui act, “Monstruasa Coalitie” isi intensifica activitatea urmand ca pe 10-11feb 1866 Cuza sa abdice si sa paraseasca tara. Fostul domnitor moare in exil, in strainatate.

6. Importanta Domniei lui Cuza:

Dezideratele revolutiei de la 1848 au devenit realitate in conditiile in care pe plan intern, tendintele conservatoare erau puternice si pe plan extern, Rusia tarista si Imperiul otoman nu renuntasera sa considere Principatele – teritorii asupra carora aveau drepturi depline.
In timpul domniei lui Cuza, au fost creat institutii statale moderne si multumita lui Romania se afirma intre statele europene – ca un stat national si modern.

I.M.C.R. Curs 4

Nota: Cursul este scris si imbunatatit de Sebi.

STATUL ROMAN MODERN
I. INFAPTUIRE SI MODERNIZARE

1.Contextul Intern si International

Unirea Principatelor, a ramas ideea centrala dupa revolutia de la 1848. In urma Conventiei de la Balta – Liman, incheiata intre Rusia si Imp. Otoman, s-au restabilit Regulamentele Organice, iar cele 2 tari isi efectuau dominatia efectiva, fapt ce a afectat grav autonomia principatelor.
• Domnii erau numiti pe 7 ani si erau inalti functionari ai Imperiului otoman;
• Puterea suzerana si protectoare le controlau activitatea pentru:
o Stoparea raspandirii ideilor liberale si national;
o Mentinerea stabilitatii politice.
In Tara Romaneasca, si Moldova, domnitorii (Barbu Stirbei, respectiv Grigore Al. Ghica) au desfasurat o semnificativa activitatea reformatoare, fapt ce a permis (in mold) revolutionarilor exilati sa revina in tara si unii dintre eu au fost primit functii importante (fapt ce explica continuarea spiritului revolutionar romanesc).

2. Principatele intre diplomatie si interesele marilor puteri ale Europei

Pe plan international are loc o noua etapa a ”Crizei Orientale”(Inadaptarea Imperiului Otoman din punct de vedere Economic Politic si Social, la perioada istorica) – Razboiul Crimeii (1853 – 1856), izbucnit intre Rusia si Imperiul otoman(care a fost sustinut de Anglia si Franta pentru a limita tendinta expansionista a Rusiei in acea regiune), soldat cu victoria otomana si a aliatilor sai occidentali. Acest conflict a avut mari ecouri asupra situatiei interne din principate, unde in cadrul Congresului de pace de la Paris (18-30 mart 1856) marile puteri au disctutat pentru prima data problema unirii Principatelor.
Tratatul de pace de la Paris – contine prevederi speciale referitoare la Principate:
• Inlaturarea protectoratului rusesc;
• Mentinerea suzeranitatii otomane dar cu independenta administrativa garantata de mariile puteri;
• Dreptul la armata nationala;
• Libertatea navigatiai, comertului, cultelor;
• Retrocedarea catre Moldova a judetelor din sudul Basarabiei – Cahul, Bolgrad, Ismail;
• Adunarile ad-hoc aveau dreptul de a se pronunta in problema unirii.
o Adunariile ad-hoc aveau un caracter Reprezentativ si Consultativ.
o Hotararile adunarilor, erau comunicate unei comisii Internationale si apoi conferintei marilor puteri organizata la Paris.

3. Amestecul marilor puteri in problemele interne ale Principatelor:

Tratatul de la Paris a deschis o noua etapa in lupta pentru realizarea unirii sub controlul Puterilor Garante (Franta, Anglia, Prusia – germania, Rusia, Sardinia, Austria si Imperiul Otoman).
Aplicarea clauzelor Tratatului de la Paris s-a realizat in Principate prin: Actiuni interne – (prima = alegerea adunarilor Ad-hoc din 1857) si prin negocieri cu marile puteri.
Hotararile luate la Paris au incurajat elita politica pasoptista si boierimea cu vederi Liberale in dezvoltarea unei noi practici politice – Miscarea Unionista.
Rezolutiile adunarilor ad-hoc – 1857:
1. Respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitulatiilor incheiate cu Poarta;
2. Unirea Principatelor intr-un singur stat cu numele de Romania;
3. Print strain dintr-o familie domnitoare europeana;
4. Neutralitatea si Inviolabilitatea teritoriului Noului stat;
5. Adunare Legislativa si Guvern constitutional reprezentative, sub garantia colectiva a Marilor Puteri.
Rezolutiile exprimau dorinta de Unire a romanilor si optau pentru un regim politic democratic (adunare si guvern reprezentative). Pe langa asta, doreau instaurarea unei dinastii straine, pentru a pune capat Luptei interne pentru putere si pentru a oferii sprijin extern. Prin garantia colectiva a Marilor puteri, se intelegeau Garantii internationale privind autonomia, neutralitatea si inviolabilitatea teritoriului noului stat.
Astfel in Mai 1858, Conferinta Marilor Puteri garante – paris, adopta “Conventia de la Paris” (7-19-aug-1958), document cu rol de constitutie pentru Principate si care a stabilit un nou statut politico-juridic Principatelor. Acest document prevedea:
• Constituirea Principatelor Unite Ale Moldovei Si Tarii Romanesti sub suzeranitatea otomana si garantia colectiva a Marilor Puteri;
• Pentru prima data se adopta principiul separarii puterilor in stat:
o Puterea Executiva: Domn si guvern;
o Puterea Legislativa: Domn si Adunarea Legislativa;
o Puterea judecatoreasca: Inalta Curte de Casatie si Justitie de la Focsani (ICCJ);
 Puterea Executiva si Legislativa functionau separat(conditile impuse in conventia de la Paris) in Moldova si Tara romaneasca, singura putere comuna pentru cele doua provincii fiind puterea Judecatoreasca.
o Domnul era ales pe viata prin vot cenzitar si numea ministri, sanctiona legi si dizolva Adunarea.
• Drepturi si Libertati Cetatenesti:
o Egalitatea tuturor in fata legi, impozitelor si promovarii in functii publice;
o Desfintarea privilegiilor si rangurilor boieresti;
o Revizuirea relatiilor dintre propietari si tarani.
Prevederiile Conventiei de la Paris au reprezentat un pas important pe drumul realizarii Unirii Principatelor, acestea avand sustinerea politica din partea Frantei.
Marile puteri au lasat guvernul fiecarui principat in grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani pana la alegerea domnitorilor.

I.M.C.R. Curs 2

In secolul XVII, desi se mentine automia principatelor (pe care Imperiul Otoman a respectat-o) sunt semne ca incepe sa fie incalcata => pe plan politic instabilitate din cauza deselor schimbari de domnie
• cresterea obligatilor fata de Poarta (bani, produse, respectarea anumitor reguli impuse de I.O. => indreptarea comertului spre Imperiu, proces ce a intarziat modernizarea)
• o serie de localitati de pe teritoriu nord-dunarean erau ocupate militar de turci (ex. Braila, Giurgiu) => garnizoane turcesti fara legatura cu restul tarii
• un fenomen care incepe acum este cresterea influnetei Rusiei care va intra in conflict cu cea a Imperiului Otoman -> se complica ecuatia politica care domina principatele. Rusia avea intentii clar expansioniste in directia sud-est a europei, intentii pe care ea le afisa ideologic, sustinand ca vrea sa ocroteasca vietile crestinilor (interes real: Gurile Dunarii)
• cu fiecare actiune ofensiva a lor, Rusia isi arata “dorinta” de a ajuta principatele
• principatele devin sec XVII – XIX , teatru de lupta ruso-turc
• principatele – nesiguranta
• Criza Orientala/Problema Orientala
• Pactul lui Cantemir cu Petru cel Mare 1710
• 1774 – Pacea de la Kuciuk Kainargi: “Rusia poate solicita Poartei sa asculte cu simpatie cererile ei de interventie” => s-a deschis si mai mult calea interventiei Rusiei in principate
• 1812 – Pacea de la Bucuresti, Barsarabia este anexata de catre Rusia
• 1826 – prin Conventia de la Akerman, Rusia devine oficial putere garanta a Moldovei si apoi a Tarii Romanesti. Conform acestei hotarari, nici o decizie importanta a principatelor nu se putea lua fara acordul comun a celor 2 puteri.
• 1828 – tratat prin care Rusia primeste dreptul de administrare al principatelor in conditiile unei ocupatii militare (care trebuia sa dureze pana cand Turcia platea toate datoriile de razboi Rusiei) Aceasta guvernare militara va dura pana in 1834 .
• Dupa Razboiul Crimeei in 1856, in urma Conferintei de la Paris , principatele vor intra sub puterea colectiva a celor 7 MARI PUTERI
• Se mentine suzeranitatea otomana dar care ajunge mai mult teoretica si se intareste inlfuenta ruseasca
• Realitatea social-economica a acestei mari epoci: de fapt pe plan social-economic la sfarsitul sec XVII si chiar la inceputul sec XIX, continua impartirea in clasele traditionale din perioada medievala (boierimea, clerul, burghezia urbana, taranimea) – nu este o impartire cu granite riguros stabilite (ex: sec XVIII – titlul de boier se dadea pe functii)
• Marimea proprietatii este direct proportionala cu rangul social. Au loc reforme sociale care modernizeaza un pic acesta structura (ex: reforma lui Constantin Mavrocordat)
• Boeirii erau dependenti politic si economic de domn
• Incep calatoriile spre Occident, cumparaturi etc.
• Dinamica economica are loc in centrul si sud-estul Europei, schimbarea unor acorduri, eliberarea unei piete facea marea boierime sa inteleaga ca poate castiga mai mult din proprietatile pe care le are, rezultand ca boierimea va dori optimizarea procesului productiei si ii va creste interesul pentru comert (exterior si interior). Pana atunci, comertul fusese un schimb pe distante mici. Din acest moment, comertului ii vor fi necesare o patura sociala care sa se ocupe de logistica comertului, deschiderea de piete mai mari, etc.
• Asezari rurale devin asezari urbane. Domnul se ingrijeste ca in anumite comune sa fie targuri care sa se permanentizeze acolo => ajung o structura urbana.
• Se intensifica productia (tot sec XIX, inc sec XX) -> unele rascoale (de ex. in agricultura)
• Se incearca cointeresarea taranimii (mai multa mancare, beneficii etc.)
• Obligatia principatelor sa-si directioneze intreaga productie spre Poarta iar apoi sa vanda ce le ramanea
• Dupa 1829 Tarile Romane isi vor putea vinde produsele oriunde dupa ce Turcia renunta la monopol.
• Modernizarea este conditionata si de modernizarea urbana: se formeaza targuri dar si spatiile urbane mari se dezvolta. Apare o grija pentru igiena, pentru conditii mai bune de locuit. Targurile au o importanta mare mai ales in Moldova (fiindca acolo relieful impiedica o dezvoltare buna a agriculturii)
• Apare o conducere moderna
• Porturi pe Dunare (comert, idei): Galati, Braila, Turnu-Severin
• Incep sa apara forme de economie de tip industrial: manufacturi care folosesc masini, mana de lucru este f. ieftina => produse competitive pe piata
• Apar fabrici: fabrica de sticla (apare geamul)
• Intrepatrundere a intereselor (caracteristica a evolutiei sociale) boierimii cu cele are burgheziei
• In orase incep sa apara structuri scolare noi (scoli romanesti la inceputul sex XIX)
• Taranimea isi continua modul de viata (gospodarii modeste)
• Se incearca, dupa modelul din Occident, o guvernare rationala (=incercarea inlaturarii sau cel putin limitarii abuzurilor) prin incercarea separarii puterilor in stat.
• Se incearca crearea unui complex de legi
• 1780 -> Alexandru Ipsilanti da Pravoliceasca Condica care era redactata in romana si greaca, inspirata preponderent din Dreptul Bizantin, insa se folosesc si o serie de obiceiuri locale, elementul nou fiind ca enunta principiul autonomiei legii (printr-un Departament al legilor si prin numirea in fiecare tinut al unui dregator care sa verifice aplicarea legilor)
• 1818 – Codul lui Caragea, inspirat de codul civil a lui napoleon (1808) => incepem sa surprindem o anumita sincronizare cu dreptul european si inceperea folosirii unui limbaj juridic modern
• Relatarea, aplicarea, adoptarea a unui Regulament Organic in ambele principate. Procesul elaborarii a fost complex. Initiativa a fost luata de catre Pavel Kiseleff care incearca introducerea anumitor norme moderne ce nu puteau fi introduse in Rusia.
• Prevederile : modernizarea dupa modelul occidental european, continuarea ideilor lui Ipsilanti, Caragea etc.
• Obsteasca Adunare – are loc clar in structura statului si este inzestrata cu o autoritate legislativa
• In principate, membrii erau: Mitropolitul Bisericii Ortodoxe, 20 boieri de rangul I (plateau impozitul cel mai mare), 18 boieri de rangul II
• Sistemul judecatoresc alcatuit pe principiul separarii puterilor, activitatea judecatorilor fiind separata de cancelaria domnului
• Aparitia unor dregatori pe diverse sectoare, aparitia unor departamente (fostele ministere) pentru armata, justietie, afaceri straine etc. Sefii acestor departamente se reunesc intr-un Sfat Administrativ (ex-guvernul)
• La nivel local se incerca instalarea unor noi autoritati, se instaura in conducerea oraselor o municipalitate .
• Prevederile regulamentului transforma domeniul feudal in proprietate absoluta de tip capitalist iar pe boier in proprietar dar aceasta modernizare se facea prin desfiintarea posibilitatii taranului de a primi pamant => acum trb sa negocieze (practic, negocierea nu era un progres) => modernizarea se face in defavoarea cresterii nivelului de trai a taranimii
• Se infiinteaza o Comisie de Igiena a orasului, canalizarea
• Desfiintarea organismelor de tip corporativ. Conceptia moderna ca “individul are legaturi directe cu puterea” (efecte pozitive si negative)
• Modificarea sistemului fiscal prin renuntarea la impozitele indirecte, impozitul direct se mareste
• Biserica Ortodoxa ramane cu rol dominant
• Se incearca o subordonare a bisericii. Preotii devin salariati ai statului => pot fi controlati; creste gradul de dependenta
• Asezamant de tip constitutional

Perioada premergatoare revolutiei de la 1848:
- noii domni st oameni formati occident
- aparitia scolilor in mediul rural
- reactie a marii boierimi (pro-invatamant, anti-invatamant pt tarani)
- 1821 – Scoala pentru Invatatura Copiiilor Satului
- Florian Aron (Iasi), Ion Maiorescu (Ardeal, stab. in Craiova), Aftimie Murgu, Simion Banut etc.
- Domnitorii care contribuie la modernizare: Barbu Stirbei - “Eforia Scolilor” 1822 (Gh. Lazar, Petrache Poenaru etc.)
- Atentia organizarii unor institutii culturale = expresia formarii unor structuri culturale a caror importanta deosebita este data de modul de gandire al oamenilor vremii. Intentie nefinalizata: de a se organiza un Teatru National. Domnita Ralu va fonda Teatrul de la Cismeaua Rosie, teatru grecesc, in care se vor juca opere cu mesaj politic; Ex: 1820: “Brutus” – Voltaire
- Teatrul Mare -1845 (Iasi, Copou)
- Se formeaza biblioteci, una chiar cu numele de Biblioteca Nationala
- In Obsteasca Adunare, in randul boierimii, a aparut dorinta de a exista “opozitie”