I.M.C.R. Curs 4

Nota: Cursul este scris si imbunatatit de Sebi.

STATUL ROMAN MODERN
I. INFAPTUIRE SI MODERNIZARE

1.Contextul Intern si International

Unirea Principatelor, a ramas ideea centrala dupa revolutia de la 1848. In urma Conventiei de la Balta – Liman, incheiata intre Rusia si Imp. Otoman, s-au restabilit Regulamentele Organice, iar cele 2 tari isi efectuau dominatia efectiva, fapt ce a afectat grav autonomia principatelor.
• Domnii erau numiti pe 7 ani si erau inalti functionari ai Imperiului otoman;
• Puterea suzerana si protectoare le controlau activitatea pentru:
o Stoparea raspandirii ideilor liberale si national;
o Mentinerea stabilitatii politice.
In Tara Romaneasca, si Moldova, domnitorii (Barbu Stirbei, respectiv Grigore Al. Ghica) au desfasurat o semnificativa activitatea reformatoare, fapt ce a permis (in mold) revolutionarilor exilati sa revina in tara si unii dintre eu au fost primit functii importante (fapt ce explica continuarea spiritului revolutionar romanesc).

2. Principatele intre diplomatie si interesele marilor puteri ale Europei

Pe plan international are loc o noua etapa a ”Crizei Orientale”(Inadaptarea Imperiului Otoman din punct de vedere Economic Politic si Social, la perioada istorica) – Razboiul Crimeii (1853 – 1856), izbucnit intre Rusia si Imperiul otoman(care a fost sustinut de Anglia si Franta pentru a limita tendinta expansionista a Rusiei in acea regiune), soldat cu victoria otomana si a aliatilor sai occidentali. Acest conflict a avut mari ecouri asupra situatiei interne din principate, unde in cadrul Congresului de pace de la Paris (18-30 mart 1856) marile puteri au disctutat pentru prima data problema unirii Principatelor.
Tratatul de pace de la Paris – contine prevederi speciale referitoare la Principate:
• Inlaturarea protectoratului rusesc;
• Mentinerea suzeranitatii otomane dar cu independenta administrativa garantata de mariile puteri;
• Dreptul la armata nationala;
• Libertatea navigatiai, comertului, cultelor;
• Retrocedarea catre Moldova a judetelor din sudul Basarabiei – Cahul, Bolgrad, Ismail;
• Adunarile ad-hoc aveau dreptul de a se pronunta in problema unirii.
o Adunariile ad-hoc aveau un caracter Reprezentativ si Consultativ.
o Hotararile adunarilor, erau comunicate unei comisii Internationale si apoi conferintei marilor puteri organizata la Paris.

3. Amestecul marilor puteri in problemele interne ale Principatelor:

Tratatul de la Paris a deschis o noua etapa in lupta pentru realizarea unirii sub controlul Puterilor Garante (Franta, Anglia, Prusia – germania, Rusia, Sardinia, Austria si Imperiul Otoman).
Aplicarea clauzelor Tratatului de la Paris s-a realizat in Principate prin: Actiuni interne – (prima = alegerea adunarilor Ad-hoc din 1857) si prin negocieri cu marile puteri.
Hotararile luate la Paris au incurajat elita politica pasoptista si boierimea cu vederi Liberale in dezvoltarea unei noi practici politice – Miscarea Unionista.
Rezolutiile adunarilor ad-hoc – 1857:
1. Respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitulatiilor incheiate cu Poarta;
2. Unirea Principatelor intr-un singur stat cu numele de Romania;
3. Print strain dintr-o familie domnitoare europeana;
4. Neutralitatea si Inviolabilitatea teritoriului Noului stat;
5. Adunare Legislativa si Guvern constitutional reprezentative, sub garantia colectiva a Marilor Puteri.
Rezolutiile exprimau dorinta de Unire a romanilor si optau pentru un regim politic democratic (adunare si guvern reprezentative). Pe langa asta, doreau instaurarea unei dinastii straine, pentru a pune capat Luptei interne pentru putere si pentru a oferii sprijin extern. Prin garantia colectiva a Marilor puteri, se intelegeau Garantii internationale privind autonomia, neutralitatea si inviolabilitatea teritoriului noului stat.
Astfel in Mai 1858, Conferinta Marilor Puteri garante – paris, adopta “Conventia de la Paris” (7-19-aug-1958), document cu rol de constitutie pentru Principate si care a stabilit un nou statut politico-juridic Principatelor. Acest document prevedea:
• Constituirea Principatelor Unite Ale Moldovei Si Tarii Romanesti sub suzeranitatea otomana si garantia colectiva a Marilor Puteri;
• Pentru prima data se adopta principiul separarii puterilor in stat:
o Puterea Executiva: Domn si guvern;
o Puterea Legislativa: Domn si Adunarea Legislativa;
o Puterea judecatoreasca: Inalta Curte de Casatie si Justitie de la Focsani (ICCJ);
 Puterea Executiva si Legislativa functionau separat(conditile impuse in conventia de la Paris) in Moldova si Tara romaneasca, singura putere comuna pentru cele doua provincii fiind puterea Judecatoreasca.
o Domnul era ales pe viata prin vot cenzitar si numea ministri, sanctiona legi si dizolva Adunarea.
• Drepturi si Libertati Cetatenesti:
o Egalitatea tuturor in fata legi, impozitelor si promovarii in functii publice;
o Desfintarea privilegiilor si rangurilor boieresti;
o Revizuirea relatiilor dintre propietari si tarani.
Prevederiile Conventiei de la Paris au reprezentat un pas important pe drumul realizarii Unirii Principatelor, acestea avand sustinerea politica din partea Frantei.
Marile puteri au lasat guvernul fiecarui principat in grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani pana la alegerea domnitorilor.