Continuare metode: Metodele consacra valoarea stintifica, dar dincolo de acest enunt general, demersul stintific este un demers de constructie a metodel de utilizare a lor etc. Metodele tin de un demers: demersul de cercetare are o serie de etape:
Prima etapa o reprezinta Formulareaa Problemei: (care urmeaza a fi studiata): ea este extrem de imp, si 1 pb nu pare simpla si formularea nu e deloc simpla etc etc etc.
A 2-a etapa este cea a formularii ipotezelor: propozitia logic-deductiva presupune o relatie cauzala dintre p si q(daca p atunci Q) Ipoteza este un raspuns pe care urmeaza sal testezi. p si q = variabile(caracteristica a unui fenomen care variaza - poate lua mai multe valori). Variabila caracterizeaza ceva (si la indivizi - variatia varstei dintr-un grup). Ipoteza presupune faptu ca o variabila influenteaza alta variabila - Q este explicata prin P prin influenta lui P asupra lui Q. Variabile clasificate in mai multe moduri - Discrete si Continu. discretele pot lua anumite valori pe un interval ( numai anumite valori x, y , p q etc). ex.: anotimpurile au doar 4 valori.
Variabilele continui pot lua oricare valoare din interval: varsta poate fi luata ca variabila discreta sau de acceptat ca variabila continua - exemplu. Variabilele pot fi clasificate si ca variabile DEPENDENTE SI INDEPENDENTE: cand vb de ipoteze - 1 variabila influenteaza alta variabila. cea care influenteaza - independenta si cea influentata - dependenta. In stiinta avem variabile dependente si independente. Cand vorbim de variabila - MASURARE(fenomenele caracteristicile obiectelor etc).
prima etapa in constructia unei stiinte - masurare. proprietate3 fundamentala a unei ipoteze - testabilitatea. Construiesc ipotezele intodeauna pt a le testa - masurarea variabilelor pt a fi demonstrate.
Ipotezele sunt construite pt a fi falsiificate.
Continuum = scala de masurare. in sociologie vb de 4 tipuri de scale:
• Nominale - scale care au doar un numar definit de valori de scale pe care un fenommen le poate lua, valori care nu au relatie intre ele.
• Ordinale - scale unde valoriile sunt ordonate dupa o ierarhie - aceasta presupune ca valoriile au o logica interna in care sunt prezentate iar optiunea este o chestiune de ordine. (calificativu unui produs pe o scala - exemplu)
• primele 2 scale sunt folosite doar pt variabile DISCRETE.
• Scalele de INTERVAL - scale ordinale construite pt variabile continuuiin care, o caracteristica poate sa ia orice fel de valoare pt intervalul respectiv definit. (inaltimea e masurata pe o scara continua - exemplu).
• Scalele de proportii - sunt scale de interval la care putem calcula proportii pt ca exista un pct natural de referinta. (temp are un pct 0 de referinta - ex).
Masuratoriile au 2 caracteristici esentiale - Fidelitate si Validitate
-Fidelitatea - precizia masuratorii(notarea cu calificative mici(1-10) creste validitatea dar scade fidelitatea iar cu calificative (1-100) creste fidelitatea dar scade validitatea).
-Validitatea - corectitudinea masuratorii.
intre acestea 2 este un raport invers proportional (de cate x ati consumat etc intr-un an= fidelitate mica dar validitatea mare)-validitate ;
ALEGEREA UNEI METODE DE CERCETARE SI CONSTRUCTIE A INTRUMENTELOR PT REZOLVAREA UNEI PROBLEME - cele mai imp metode de cercetare sunt cele de culegere a datelor.
- Metoda studiului unui fenomen din cercetarea sociala = ESANTIONARE
Esantionarea(tre sa tina cont de volumul esantionului nu al populatiei - exemplul degustarii) este selectarea oameninilor care urmeaza sa fie investigati. se refera la modul in care selectez oamenii dintr-o populatie pt a fi reprezentativi pt populatie.
Parametrul este estimat de Estimator. Estimatorul este aceasi variabila masurata real la nivelul esantionului.
cea mai simpla forma de esantionare este cea aleatoare de tip probabilistic - foloseste calculul probabilitatilor. (exemplul jocurilor de noroc) si in exemplul zarului= 6 variante 1/6
Reprezentativitatea este data de marimea esantionului - reprezentativitatea (limite de incredere) sunt date nu de vol pop si de vol esantionului in populatii mari.
Metodele concrete de cercetare - principalele metode de culegere a datelor - ancheta, observatia, experiment si analiza documentelor sociale:
1.st medoda Ancheta - cea mai folosita - intrebari adresate subiectiilor, chestionarea foloseste 2 tipuri de intrumente - grila de interviu si chestionarul. el reprezinta un instrument utilizat in cadrul anchetei in care avem intrebari - itemi, chestionarul are intrebari cu variante de raspuns, variante preformulate, esantionare cantitativa - se aduna variantele de rasp pt care au optat indvs din esantion. Intrebari - inchise cu variante preformulate si deschise - libera formulare a individului. In general se folosesc intrebari mixte.
Ancheta se dasfasoara rapid - date palpabile - interes public mare. ancheta =x sondaj.
Sondajele de opinie au subiect de dezbatere publica, si vizeaza opinia publica si anchetele au o gama larga de intrebari.
A 2-a metoda este observatia este cea mai veche forma de cercetare. este focalizata pe analiza comportamentelor in S sociale. ea poate fi clasificabila: Structurata si Nestructurata:
Cea structurata(cantitative) foloseste o grila care structureaza modul in care observam comportamentele.
Cea nestructurata(calitative) se foloseste fara nici un fel de grila sau doar grila minimala in care notez tot ceea ce vad in modul in care masor doar anumite comportamente.
A 2-a clasificare imparte cercetarea dpdv al implicarii cercetatorului in cercetare. Cercetatorul este membru al societatii pe care o studiaza; cercetarea poate fi nonparticipativa si participativa(clasificata in fnc de 2 caracteristici Gradul de implicare-mare/mic si Deuntologic Interna sau Externa/De identitate a cercetatorului in raport cu subiectii)
Cercetarea Participativa ridica probleme deuntologice - de moral de caracter. Scopul e sa nu faci rau populatiei de nici un fel (mass media etc) - mentinerea anonimatului si 2=opus sa aperi interesele grupului.
Observatia este folosita in cercetari Calitative nu cantitative.
A 3-a metoda - Experimentul - poate sa fie de teren sau de laborator, controlarea unei variabile pt a vedea mediul in care traiesc indivizii. Astfel variez o variabila pt a masura efectele.
Efectul Hautor - experimentul produce efecte datorita experimentului - isi masoara propiile lui efecte. Schimbarea unui parametru deja schimbat creste productivitatea datorita atentiei acordata de catre subiect schimbarii. Simpla prezenta a cercetatorului in experiment modifica comportamentul subiectiilor.
Observatia de tip nedistorsionat - aparatura - oglinzi camere de suppraveghere. Ele intervin dar la un nivel minim. si permit prelucrarea datelor, dar pot ridica probleme deuntologice daca subiectu nu stie ca e supravegheat.
A4-a metoda ANALIZAREA continutului: Aceasta metoda pleaca de la ideea ca o societatea poate fi studiata si prin documentele pe care le porduce.
Documentele pot si clasificate in 3 tipuri mari - personale(jurnale cacaturi dalea din liceu), documente publice si oficiale. Analiza documentelor este singura metoda de a studia societatiile trecute. restu de metode se ocupa cu studiul societatiilor actuale.
Metoda analizei documentelor a fost dezvoltata in perioada interbelica de un sociolog american Haward Ruswell, el a facut prima analiza celebra dpdv al evolutiei puterii de la moscova. Analiza de continut foloseste conceptul de unitate de analiza - uniteate pe care o masor (cuvantul, tema, personajul, timpul si spatiul, etc). ex.: Plagiatul se judeca doar prin analiza de continut.
Analiza de continut are subiect de analiza personajul(pozitiv/negativ).
Metode Complexe: Complex de metode: Studiul de caz, focus grup(interviu de grup, experimente etc) cercetarea participativa (implicarea in comunitate interviuri experimente).
2 Modalitati de cercetare - Cercetarea longitudinala si panel:
Studiul longitudinal se refera la folosirea aceleiasi metode de analiza asupra populatiei esantion diferit, dar la intervale dif de timp. Studiu pe durata cu aceleasi insturmente dar pe pop diferite.
Studiul Panel se refera la folosirea aceleiasi metode de nalasiza asupra aceluias esantion de persoane in acealsi loc (ex ancheta la elevii de anu 1 si tot lor in urmatorii ani). Studiu pe durata etc dar pe acelasi esantion, dar nu poate reproduce aceleasi rezultate datorita pierderii de subiecti sau whateva.
Orice fel de teorie are la baza demersurile de cercetare care au produs datele, si prelucrarea lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu