G.C.S.A. Seminar 1

Text: “Obiectivitatea in stiinta sociala” (Objectivity in social science) – CA SUPORT.
Metodologia stiintelor sociale (Webber): sustine ca nu sunt obiective dar nici in intregime subiective, si ca exista un adevar stiintific care poate fi recunoscut ca valid de catre toti care cauta adevarul...
Relativism: adevarul fluctueaza in functie de anumite circumstante.
Weber combate teza conform careia toata cercetarea fenomenelor sociale s-ar reduce la niste legi asemanatoare celor din fizica, etc care sunt niste legi cauzale, care apar cu regularitate in anumite conditii. El considera ca realitatea sociala este complexa pt ca este prezenta intr-o serie de configuratii individuale unice care dobandesc diferite semnificatii in functie de contextul istoric in care ne aflam. AKA: noi in epoca noastra istorica consideram ca drepturile omului sunt importante ceea ce nu se intampla cu 100 de ani in urma. AKA \: Valorile se schimba.
In stiintele exacte, ne intereseaza aspectele cantitative (masa, forta etc), iar in stiintele sociale ne intereseaza aspectele calitative (psihologice, de gandire etc). Cultura este un concept valoric interpretat in functie de valoriile noastre. Determinism: indivizii sunt constransi sa actioneze fara vreo libertate (Carl Marx). Weber combate aceasta teza, si considera ca nu putem sa cunoastem un fenomen pt ca intodeauna folosim presupozitii (avem valori anterioare in cercetare – subiective). Astfel nu putem avea o cunoastere pe deplin obiectiva a stiintelor sociale, din 2 motive:
1. Cunoasterea legiilor sociale, nu este o cunoastere a realitatii sociale ca atare(Reprezentarea nu este identica cu obiectul studiat) ci o reprezentare folosita de mintea noastra, pt a cunoaste realitatea sociala.
2. Niciodata nu interpretam pt anumite evenimente, intr-un mod identic si invariabil, iar in anumite situatii concrete semnificatia se schimba.
Webber spune ca proiectam asupra stiintelor sociale anumite preferinte valorice.
Intr-o cercetare exista urmatoarele etape:
1st : alegerea temei – subiectiva;
2nd – alegerea bibliografica;
3rd – construirea unui cadru conceptual (schema) folosita in cercetare, care variaza de la o epoca la alta;
4th – aplicarea metodei de cercetare pentru analizarea datelor(obiectivitate mare, restu sunt subiective in mare parte);
5th – interpretarea rezultatelor.