In secolul XVII, desi se mentine automia principatelor (pe care Imperiul Otoman a respectat-o) sunt semne ca incepe sa fie incalcata => pe plan politic instabilitate din cauza deselor schimbari de domnie
• cresterea obligatilor fata de Poarta (bani, produse, respectarea anumitor reguli impuse de I.O. => indreptarea comertului spre Imperiu, proces ce a intarziat modernizarea)
• o serie de localitati de pe teritoriu nord-dunarean erau ocupate militar de turci (ex. Braila, Giurgiu) => garnizoane turcesti fara legatura cu restul tarii
• un fenomen care incepe acum este cresterea influnetei Rusiei care va intra in conflict cu cea a Imperiului Otoman -> se complica ecuatia politica care domina principatele. Rusia avea intentii clar expansioniste in directia sud-est a europei, intentii pe care ea le afisa ideologic, sustinand ca vrea sa ocroteasca vietile crestinilor (interes real: Gurile Dunarii)
• cu fiecare actiune ofensiva a lor, Rusia isi arata “dorinta” de a ajuta principatele
• principatele devin sec XVII – XIX , teatru de lupta ruso-turc
• principatele – nesiguranta
• Criza Orientala/Problema Orientala
• Pactul lui Cantemir cu Petru cel Mare 1710
• 1774 – Pacea de la Kuciuk Kainargi: “Rusia poate solicita Poartei sa asculte cu simpatie cererile ei de interventie” => s-a deschis si mai mult calea interventiei Rusiei in principate
• 1812 – Pacea de la Bucuresti, Barsarabia este anexata de catre Rusia
• 1826 – prin Conventia de la Akerman, Rusia devine oficial putere garanta a Moldovei si apoi a Tarii Romanesti. Conform acestei hotarari, nici o decizie importanta a principatelor nu se putea lua fara acordul comun a celor 2 puteri.
• 1828 – tratat prin care Rusia primeste dreptul de administrare al principatelor in conditiile unei ocupatii militare (care trebuia sa dureze pana cand Turcia platea toate datoriile de razboi Rusiei) Aceasta guvernare militara va dura pana in 1834 .
• Dupa Razboiul Crimeei in 1856, in urma Conferintei de la Paris , principatele vor intra sub puterea colectiva a celor 7 MARI PUTERI
• Se mentine suzeranitatea otomana dar care ajunge mai mult teoretica si se intareste inlfuenta ruseasca
• Realitatea social-economica a acestei mari epoci: de fapt pe plan social-economic la sfarsitul sec XVII si chiar la inceputul sec XIX, continua impartirea in clasele traditionale din perioada medievala (boierimea, clerul, burghezia urbana, taranimea) – nu este o impartire cu granite riguros stabilite (ex: sec XVIII – titlul de boier se dadea pe functii)
• Marimea proprietatii este direct proportionala cu rangul social. Au loc reforme sociale care modernizeaza un pic acesta structura (ex: reforma lui Constantin Mavrocordat)
• Boeirii erau dependenti politic si economic de domn
• Incep calatoriile spre Occident, cumparaturi etc.
• Dinamica economica are loc in centrul si sud-estul Europei, schimbarea unor acorduri, eliberarea unei piete facea marea boierime sa inteleaga ca poate castiga mai mult din proprietatile pe care le are, rezultand ca boierimea va dori optimizarea procesului productiei si ii va creste interesul pentru comert (exterior si interior). Pana atunci, comertul fusese un schimb pe distante mici. Din acest moment, comertului ii vor fi necesare o patura sociala care sa se ocupe de logistica comertului, deschiderea de piete mai mari, etc.
• Asezari rurale devin asezari urbane. Domnul se ingrijeste ca in anumite comune sa fie targuri care sa se permanentizeze acolo => ajung o structura urbana.
• Se intensifica productia (tot sec XIX, inc sec XX) -> unele rascoale (de ex. in agricultura)
• Se incearca cointeresarea taranimii (mai multa mancare, beneficii etc.)
• Obligatia principatelor sa-si directioneze intreaga productie spre Poarta iar apoi sa vanda ce le ramanea
• Dupa 1829 Tarile Romane isi vor putea vinde produsele oriunde dupa ce Turcia renunta la monopol.
• Modernizarea este conditionata si de modernizarea urbana: se formeaza targuri dar si spatiile urbane mari se dezvolta. Apare o grija pentru igiena, pentru conditii mai bune de locuit. Targurile au o importanta mare mai ales in Moldova (fiindca acolo relieful impiedica o dezvoltare buna a agriculturii)
• Apare o conducere moderna
• Porturi pe Dunare (comert, idei): Galati, Braila, Turnu-Severin
• Incep sa apara forme de economie de tip industrial: manufacturi care folosesc masini, mana de lucru este f. ieftina => produse competitive pe piata
• Apar fabrici: fabrica de sticla (apare geamul)
• Intrepatrundere a intereselor (caracteristica a evolutiei sociale) boierimii cu cele are burgheziei
• In orase incep sa apara structuri scolare noi (scoli romanesti la inceputul sex XIX)
• Taranimea isi continua modul de viata (gospodarii modeste)
• Se incearca, dupa modelul din Occident, o guvernare rationala (=incercarea inlaturarii sau cel putin limitarii abuzurilor) prin incercarea separarii puterilor in stat.
• Se incearca crearea unui complex de legi
• 1780 -> Alexandru Ipsilanti da Pravoliceasca Condica care era redactata in romana si greaca, inspirata preponderent din Dreptul Bizantin, insa se folosesc si o serie de obiceiuri locale, elementul nou fiind ca enunta principiul autonomiei legii (printr-un Departament al legilor si prin numirea in fiecare tinut al unui dregator care sa verifice aplicarea legilor)
• 1818 – Codul lui Caragea, inspirat de codul civil a lui napoleon (1808) => incepem sa surprindem o anumita sincronizare cu dreptul european si inceperea folosirii unui limbaj juridic modern
• Relatarea, aplicarea, adoptarea a unui Regulament Organic in ambele principate. Procesul elaborarii a fost complex. Initiativa a fost luata de catre Pavel Kiseleff care incearca introducerea anumitor norme moderne ce nu puteau fi introduse in Rusia.
• Prevederile : modernizarea dupa modelul occidental european, continuarea ideilor lui Ipsilanti, Caragea etc.
• Obsteasca Adunare – are loc clar in structura statului si este inzestrata cu o autoritate legislativa
• In principate, membrii erau: Mitropolitul Bisericii Ortodoxe, 20 boieri de rangul I (plateau impozitul cel mai mare), 18 boieri de rangul II
• Sistemul judecatoresc alcatuit pe principiul separarii puterilor, activitatea judecatorilor fiind separata de cancelaria domnului
• Aparitia unor dregatori pe diverse sectoare, aparitia unor departamente (fostele ministere) pentru armata, justietie, afaceri straine etc. Sefii acestor departamente se reunesc intr-un Sfat Administrativ (ex-guvernul)
• La nivel local se incerca instalarea unor noi autoritati, se instaura in conducerea oraselor o municipalitate .
• Prevederile regulamentului transforma domeniul feudal in proprietate absoluta de tip capitalist iar pe boier in proprietar dar aceasta modernizare se facea prin desfiintarea posibilitatii taranului de a primi pamant => acum trb sa negocieze (practic, negocierea nu era un progres) => modernizarea se face in defavoarea cresterii nivelului de trai a taranimii
• Se infiinteaza o Comisie de Igiena a orasului, canalizarea
• Desfiintarea organismelor de tip corporativ. Conceptia moderna ca “individul are legaturi directe cu puterea” (efecte pozitive si negative)
• Modificarea sistemului fiscal prin renuntarea la impozitele indirecte, impozitul direct se mareste
• Biserica Ortodoxa ramane cu rol dominant
• Se incearca o subordonare a bisericii. Preotii devin salariati ai statului => pot fi controlati; creste gradul de dependenta
• Asezamant de tip constitutional
Perioada premergatoare revolutiei de la 1848:
- noii domni st oameni formati occident
- aparitia scolilor in mediul rural
- reactie a marii boierimi (pro-invatamant, anti-invatamant pt tarani)
- 1821 – Scoala pentru Invatatura Copiiilor Satului
- Florian Aron (Iasi), Ion Maiorescu (Ardeal, stab. in Craiova), Aftimie Murgu, Simion Banut etc.
- Domnitorii care contribuie la modernizare: Barbu Stirbei - “Eforia Scolilor” 1822 (Gh. Lazar, Petrache Poenaru etc.)
- Atentia organizarii unor institutii culturale = expresia formarii unor structuri culturale a caror importanta deosebita este data de modul de gandire al oamenilor vremii. Intentie nefinalizata: de a se organiza un Teatru National. Domnita Ralu va fonda Teatrul de la Cismeaua Rosie, teatru grecesc, in care se vor juca opere cu mesaj politic; Ex: 1820: “Brutus” – Voltaire
- Teatrul Mare -1845 (Iasi, Copou)
- Se formeaza biblioteci, una chiar cu numele de Biblioteca Nationala
- In Obsteasca Adunare, in randul boierimii, a aparut dorinta de a exista “opozitie”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu