In momentul inflatiei trebuie sa se scada masa monetara si sa se creasca productia.
Atenuarea inflatiei: restrangerea creditelor, investitii
In inflatie pe termen scurt preturile raman stabile; sunt rigide. Pe termen lung cresc.
Inflatia si somajul sunt invers proportionale.
O inflatie de pana in 2% este dezirabila, stimulenta.
SPECIALIZARE SI SCHIMB
Pe baza principiului “In urma schimbului fiecare participant este mai bine situat.”
2 producatori cu nevoi care pot fi satisfacute pe baza productiei proprii sau prin schimb.
Consumul poate fi asigurat doar pe baza bunurilor din productia proprie (ec. naturala) sau pe baza bunurilor din productia proprie si din schimb (ec. de schimb).
De-a lungul timpului productivitatea, consumul, nivelul de trai au crescut in ec. de schimb fata de ec. naturala.
Comparatie specializare/nespecializare
Consideram absenta schimbului, consumul obtinut doar de productia proprie => consumul fiecaruia este la nivelul productiei fiecaruia.
Schimbul se va face atunci cand raportul de schimb>costul de oportunitate.
Producatorul A este mai productiv decat producatorul B atat in productis de hrns cat si in productia de imbracaminte. Producatorul A are avantaj absolut atat in productia de hrana cat si in productia de imbracaminte. Producatorul B are dezavantaj absolut atat in productia de hrana cat si in productia de imbracaminte. Desi are avantaj absolut in productiile ambelor bunuri, producatorul A castiga numai daca se specializeaza in productia de hrana pentru care avantajul sau este cel mai mare. Desi are dezavantaj absolut in productiile ambelor bunuri, producatorul B castiga daca se specializeaza in productia de imbracaminte pentru care dezavantajul sau este cel mai mic.
Producatorul A poate sa-si reduca productia de imbracaminte cu 4 unitati si sa aloce timpul disponibilizat ( ... ore) pentru suplimentarea productiei de hrana cu .... unitati. El isi poate retine pentru consumul propriu 13 unitati de hrana ramanandu-i ..... unitati de hrana pt. schimbul cu producatorul B.
Producatorul B poate sa renunte la productia de hrana si sa aloce timpul disponibilizat (... ore) pentru suplimentarea productiei de imbracaminte cu .... unitati. El isi poate retine pt. consumul propriu 4 unitati de imbracaminte, ramanandu-i disponibile celelalte ...... unitati pentru schimbul cu producatorul A.
! De retinut:
• Specializare se realizeaza pe baza avantajului comparativ si nu a avantajului absolut. Producatorii se specializeaza in productiile pentru care au avantajul absolut cel mai mare sau dezavantajul absolut cel mai mic.
• Specializarea presupune schimbul.
• Prin specializare si schimb, productia totala si consumul total, la nivelul economiei cresc fara suplimentarea resurselor.
• Prin specializare si schimb consumul fiecarui producator creste peste posibilitatle proprii de productie.
Pe baza datelor din Tabelul 2 se pot calcula costurile de oportunitate (vezi Tabelul 5).
In exemplul de fata, se schimba 5 unitati de hrana pentru 4 unitati de imbracaminte. Raportul de schimb este: 1 unitate de hrana pentru 0,8 unitati de imbracaminte sau 1 unitate de imbracaminte pentru 1,25 unitati de hrana.
Producatorul A castiga deoarece se specializeaza in productia de hrana al carei cost de oportunitate (=o,5) este mai mic decat raportul de schimb (=o,8)
Productia unei unitati de hrana implica renuntarea la 0,5 unitati de imbracaminte; prin schimb pentru fiecare unitate de hrana se obtin 0,8 unitati de imbracaminte. Producatorul A nu se specializeaza in productia de imbracaminte al carei cost de oportunitate (=2) este mai mare decat raportul de schimb (=1,25). Productia unei unitati de imbracaminte ar implica renuntarea la 2 unitati de hrana, prin schimb insa, pentru fiecare unitate de imbracaminte s-ar obtine 1,25 unitati de hrana.
Producatorul B castiga deoarece se specializeaza in productia de imbracaminte al carei sot de oportunitate (=1) este mai mic decat raportul de schimb.
Productia unei unitati de imbracaminte implica renuntarea la o unitate de hrana. Prin schimb insa, pt. fiecare unitate de imbracaminte se obtin 1,25 unitati hrana. Producatorul B nu se specializeaza in productia de hrana al carei cost de oportunitate (=1) este mai mare decat raportul de schimb. Productia unei unitati de hrana ar implica renuntarea la o unitate de imbracaminte. Prin schimb insa, pt. fiecare unitate de hrana s-ar obtine o,8 unitati de imbracaminte.
CONCLUZIA: Schimbul este mutual avantajos deoarece raportul de schimb e formeaza intre costurile de oportunitate. Formularea alternativa a avantajului comparativ arata ca producatorii se specializeaza in productiile pentru care raportul de schimb este mai mare decat costul de oportunitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu