C.F.S. Curs introductiv 1

Stiinta a aparut acum 400 de ani, odata cu Galileo Galilei, personaj cu descoperiri in lumea stiintei, care a inventat multe dintre dispozitivele folosite astazi, ca de exemplu, luneta. Mai mult de atat, este primul ce a studiat fazele planetei Venus. El a publicat in 1632 o carte care avea sa rastoarne gandirea vremii sale, "Dialogo". Cartea avea 3 personaje care purtau o discutie despre cum este alcatuita lumea.
Newton a fost declarat debil fizic la nastere, doctorii i-au dat maxim 3 saptamani de viata dar contrar predictiilor, acesta a trait 84 de ani si a fost cel mai mare om de stiinta in perspectiva multor specialisti. Newton a reformulat intreaga fizica si este adevaratul creator al stiintei moderne, pentru ca el accepta majoritatea teoriilor dar merge si mai departe publicand in anul 1687 lucrarea “Principiile matematice ale filosofiei naturale” (alcatuita din 3 carti)
A 3-a carte, “Despre sistemul Lumii”, nu semana deloc cu cele primele 2 carti, reprezentand o tratare speculativa de tip filosofic. Stiinta s-a nascut din filozofie. Stiinta construieste teorii care explica lumea, culege date, face predictii.
Din secolul al XVII-lea si pana in prezent, stiintele s-au dezvoltat continuu. Stiintele sociale insa apar in secolul XIX ( chiar sociologia, ca stiinta despre societate, constituindu-se atunci).

Fondatorii:

1. Auguste Comte (francez)

Lucrare: “Tratatul de filosofie pozitiva”/”Cursul de filosofie pozitiva” (~1930)

 Metoda = elementul fundamental care constituie lumea
 Cunoastere de tip pozitiv -> Societatea, oamenii urmeaza o evolutie, trec de la cunoasterea de tip teologic la cea de tip pozitiv.
 Propune “Legea celor 3 stadii” care afirma ca totul trece prin urmatoarele stadii: teologic, speculativ, pozitiv (stiintific) Ex: istoria, stiintele trec prin aceste stadii
 Sociologia = stdiul de cunoastere pozitiva, “regina stiintelor” (fiindca spre deosebire de celelalte, este complexa)
 A propus termenul de “Fizica sociala” initial dar apoi a ales “Sociologie” (socios – lat.; lagos – gr.)

2. Herbert Spencer (englez)

La mijlocul secolului XIX scrie o serie de lucrari despre cunoasterea omului.

 preocupat de evolutia societatilor si propune o teorie, o lege a evolutiei societatilor in 2 stadii, adica 2 tipuri de societati: de tip militar si de tip industrial.
 socitatea moderna e o societate in care militarii devin slujbasi adica societatiile moderne sunt societati industriale.
 Teoria sa este ca societatiile evolueaza pe baza legii supravieturii (teorie numita si Darwinism Social)
 Spencer pleaca de la modelul biologic.

3. Karl Marx (german)

 ia ca model o alta stiinta sociala si anume economia
 Carl Marx este cel care renunta la termenul de societate
 incearca sa gaseasca legi care sa reprezinte modelul teoretic de analiza al societatii si incearca sa faca niste predictii
 pentru el, elementul fundamental al constructiei sale il reprezinta modul in care oamenii isi produc bunurile.
 Cuvintele fundamentale: Forta, Forta de munca.
 Marxismul - ideologie sociala
 el este personajul care a marcat major stiintele sociale cu influente importante in ideologia marxista dar fara foarte mare legatura cu aceasta
 Marx propune o lege fundamentala care caracterizeaza evolutia societatiilor = Legea concordatiei intre fortele de productie, rezultand ca trebuie sa existe o relatie intre fortele si relatiile de productie => daca e un decalaj intre acestea = revolutii sociale.
 Legea Concordantei explica de ce exista schimbari in societate, si este teoria care a impus un mod diferit de a gandi istoria
 Marxismul ca teorie despre societate a fost prima teorie stintifica care a angrenat componente ideologice
 Prima mare teorie despre societatee care se dezvolta ca ideologie, despre cum trebuie sa se dezvolte societatea.
 Revolutiile anticipate de el de tipul socialism/comunism s-au produs dupa moartea sa.

4. Max Weber

 el este cel care renunta cu totu' la asumare a unor metode sintifiice
 stiinta sociala trebuie sa se bazeze pe alte abordari
 scrie la inceputul sec XX, sfarsitul sec. XIX: Comprehensiune = intelegere. Exista diferente uriase intre lumea naturala si cea sociala. In lumea sociala aveam de a face cu oameni care au vointa, mai mult oamenii au constinta de sine/reflexivi, si mai mult, exista un rerferential valoric care pune lucruriile in miscare.
 Metode noi: Medota intelegerii (Empatie); Metoda interpretativului. Din punctul acesta de vedere renunta la “societate” care e doar un concept si obiectul de studiu al sociologiei il reprezinta acum “actiunea Sociala” care construieste prin oamenii implicati in cadrul ei: realitatea sociala.
Procesul constituirii sociologiei se incheie prin Weber, dar mai exista si alte personalitati importante cum ar fi Emile Durkheim. El este primul care scrie o lucrare de sociologie bazata pe drame edilice, "Sinuciderile". In aceasta lucrare el analizeaza, din datele statistice din Franta si Germania, sinuciderile si lanseaza o teorie. Lucrarea se bazeaza doar pe date statistice reale.
Peste ocean gasim alti sociologi importanti dar si prima scoala mare de sociologie, Scoala de la Chicago care s-a impus rapid ca cea mai importanta scoala in domeniul stiintelor sociale si va marca istoria sociologiei. Aceasta Scoala de la Chicago este prima scoala care studiaza orasul, orasul ca laborator social, foloseste date statistice.
Exista 2 tipuri mari de abordari in ceea ce priveste modul in care te raportezi la cercetarea sociala:
1. abordari obiective/poliste
2. abordari de tip interpretativ
Dincolo de aceasta impartire, mai sunt si alte clasificari ale perspectivelor diferite in sociologie:
• Perspectiva evolutionista, Spencer si Comte incearca sa explice ca lumea se schimba vizibil; evolutie pozitiva; paradigma care pune accentul pe dezvoltare
• Perspectiva conflictualista, a lui Marx: Secolul XIX a fost un secol al evolutiei dar si al marilor conflicte => se prezinta dinamica societatii prin analiza conflictelor
• Perspectiva interactionalista s-a constituit spre mijlocul sec XX; deriva de la teoria impretativa a lui Weber
George Cooley si Isaac Thomas – “Teoria sinelui in oglinda”
Legea Thomas : “Daca o situatie este definita ca fiind adevarata, chiar daca este falsa, va avea consecinte adevarate” (ex: nebunul care credea ca oamenii de pe strada il vorbeau de rau, astfel incat a inceput sa ii omoare. Imaginea lui despre realitate era considerata de el ca fiind reala desi nu era… insa consecintele au fost adevarate)
Primul studiu de sociologie comparata : “Taranul polonez in Polonia si in America”
George Mead este creatorul interactionismului – “Mintea, sinele si societatea” (1934)
Herbet Blumer – interactionalismul simbolic
• Perspectiva structural functionalista este una de tip polist, este o perspectiva majora contemporana.Presupune ca “Societatea este un ansamblu de structuri care indeplinesc anumite functii”
Talcott Parsons, Robert King Merton
Cunoasterea stintifica este o forma de cunoastere opusa fata de cunoasterea comuna(care exista permanent). Cunoasterea comuna este pragmatica, centrata in functie de interese. Cunoasterea stintifica este obiectiva si detasata de nevoile individului de a se raporta la lumea in care traieste.
Cunoasterea comuna este dictata de valori - valoriile interpreteaza realitatea. Ea este nemijlocita adica este directa(“aici si acum").
Cunoasterea stintiifica este mediata de concepte exacte - aparete de masura etc.
Ea este acumulativa iar cea cumuna este repetitiva. Cunoasterea stintiifica este sistematica, organizata, analizabila logic si rational, verificabila, se poate constitui doar pe baza unor metode. Metodele de interpretare dau caracterul de cunoastere stintifica.