C.F.S. Curs 5

Matrialitatea – descendenta dupa rudele mamei
Patrialitatea – descendenta dupa rudele tatalui
Amsilinearitatea – descendenta dupa ambii parinti

Sexualitatea reprezinta un tabu in toate societatile prin insusi faptul ca normativitatea in acestea din urma se construieste prin reglementarea raporturilor sexuale.
Primul cercetator care a studiat sexualitatea este Alfred Kingsey

In familie factorii de stabilitate sunt : intimitate, angajament, pasiune.
Dinamica relatiilor tine de cum evolueaza lucrurile in familie.

Factori de instabilitate:
• Diferentele de varsta (> 10, 15 ani)
• Socurile in familie
• Impunerea distantei de una dintre familiile extinse
• Dependenta fata de una sau ambele familii extinse
• Regula celor 6 luni sua 3 ani (casatorie mai devreme de 6 luni, mai tarziu de 3 ani)
• Modele de instabilitate din familiile celor 2 care se casatoresc
• Sarcina in primul an de casatorie sau in timpul casatoriei (ceremoniei)
• Preluarea in scurt timp a rolului de mama si sotie consomitent
Familiile pot ajunge la disolutie (= divort) din cauza instabilitatii.
Societatile faciliteaza enorm casatoriile si ingreuneaza in timp si efort divortul.
Exista 2 tipuri de familii care pot exista si in stare instabila:
1.cuplul conflictual
2. cuplul ritualizat

Schimbari majore la nivelul functiilor familiei:
- reglementarea relatiilor sexuale
- procreerea
- Functia de socializare s-a modificat datorita schimbarii statusului femeii care a dus la aparitia de noi institutii (Ex: gradinita, cresa)
- Functia economica se refera la faptul ca familia este o unitate de productie si de consum, ea a ramas si astazi o unitate de consum insa productia nu mai este proprie neaparat.
- Functia de status nu mai este asa de importanta deoarece ea depinde mai mult in societatea de astazi de institustii decat de familie.
Familia este un model al familiei crestine, un model f recent si trecator.
De aceea exista alternative la familia clasica. Ex: casatoria de proba, casatoria de tip homosexual, poligamia, mariajul de grup (in cultura hippie), coabitarea consensuala de tip premarital sau propriu-zisa.
Exista norme de neolocatie (o noua gospodarie) patrilocatie si matrilocatie.

Religia – nu are universalitatea familiei insa este o institutie foarte veche
- sistem de credinte si practici care ofera unui grup de oameni o interpretare si totodata raspunsul la ceea ce ei considera ca este sacru, supranatural.
 orice religie presupune 2 tipuri de componente : practici si credinte
 orice religie presupune o zona sacra a realitatii
 “Sacrul” reprezinta ceea ce oamenii considera ca fiind intagibil, ca impunand respect, ritualuri. Sacrul a fost prima data studiat in lucrarea “Sacrul” la inceputul secolului XX ( o analiza a sacrului raportandu-se la partea strict umana )
 La baza oricarei religii exista o diferenta intre lumea reala si cea sacra
RELIGIA ESTE O INSTITUTIE SOCIALA EXTREM DE RASPANDITA SI CU FORME DIFERITE DE MANIFESTARE.
In istorie intalnim multe tipuri de raportari la religie (ex: totemismul, religia cosmica, religia de tip casnic – mileniul 2, 3 inainte de era noastra, in Asia – oamenii sunt sacri, zeii sunt strabunii, religia crestina, confucianism, israelism, budism etc.)
Lucrarea lui Emile Durkheim pleaca de la totenism ca religie de baza.
“De la ce pleaca sacruk in societate?”
Oamenii, influentati fiind de fenomenele naturale, si-au creat ideea ca acestea sunt forte naturale.
Teoria de tip animist – pleaca de la suflet
Taylor: “Oamenii au creat lumea in vis” -> Oamenii cunosc o lume fantastica. Sacrul este un element fundamental in viata sociala, impune restrictii
Webber: raportul dintre geneza unui tip de religie si un mod de dezvoltare economica.

I.M.C.R. Curs 5

Nota: Cursul este scris si imbunatatit de Sebi. Ca organizare este continuarea cursului 4.

4. Infaptuirea Unirii Principatelor Romane.

Principala atributie a comisiilor provizorii era supravegherea alegerilor noilor adunari elective, in cadrul careia caimacanul Nicolae Vogoride a incercat sa falsifice alegerile dar fara succes. Astfel cele doua adunari elective alegeaeu ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza, 5-ian-1859 – Moldova respectiv 24-ian-1859 in Tara Romaneasca. Partida Nationala a aplicat “tactica faptului implinit” – N. Iorga.
Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost posibila datorita unei omisiuni din Conventia de la Paris prin care nu se preciza ca aceeasi persoana nu poate ocupa functia de domnitor in ambele Principate. Astfel, la 24 – ianuarie – 1859, se pun bazele statului national roman modern.

5. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866)

Dupa realizarea Unirii, situatia Principatelor era complexa, datorita:
• Uniunea Personala nu era recunoscuta de Marile Puteri;
• Functionau doua guverne si doua adunari;
• Organizarea administrativa era lipsita de unitate.
Principalele obiective ale domnului au fost:

1. Consolidarea unirii prin:
 Recunoasterea dublei alegeri;
 Realizarea unirii administrative si politice depline.
2. Plan de Reforme care sa modernizeze societatea romaneasca dupa modelul Europei.

1. Recunoasterea Dublei Alegeri a fost realizata in toamana anului 1859 in cadrul Conferintei Marilor Puteri de la Paris prin care pe plan intern s-a unificat serviciul telegrafic si vamal, s-au unificat agentiile diplomatice, armata, si s-a realizat un singur minister de razboi. Imperiul otoman da un firman in decembrie 1861 prin care recunoaste oficial Unirea pe timpul domniei lui Cuza, in cadrul Conferintei Puterilor Garante de la Constantinopol.
Dupa recunoastere, au loc alegerile pentru prima Adunare Legiuitoare Unica, castigata de conservatori. Astfel primul guvern unic al Principatelor este condus de conservatorul Barbu Catargiu.
Parlamentul isi deschide lucrariile la 24-ian-1862 la Bucuresti, care devine capitala celor doua Principate; Comisia centrala de la Focsani isi inceteaza activitatea si principatele tendinte ale domniei lui Cuza au fost Liberalismul si Conservatorismul, dar a colaborat in special cu Liberalii moderati.

2. Adoptarea unor reforme Moderne, radicale, au fost ingreunate de conservatori care dominau Adunarea. Astefel in primavara anului 1862 – conservatorii prezinta proiectul legii rurale care lasa practic neatinse bazele marii propietati funciare si preconiza impropietarirea taraniilor cu loturi egale. Ca raspuns, liberalii moderati condusi de Mihail Kogalniceanu prezinta un contraproiect care prevedea emanciparea taranilor clacasi si impropietarirea taranilor in mod diferentiat, dar Alexandru Ioan Cuza refuza sa sanctioneze proiectul propus de conservatori. In consecinta la 23-iun-1862 Barbu Catargiu este asasinat, fapt ce determina sfarsitul proiectului propus de conservatori.
Guvernul prezidat de Nicolae Kretulescu – lider al liberalilor moderati (iunie 1862 – octombrie 1863) urgenteaza adoptarea masurilor administrative vizand realizarea unirii depline: Unificarea servicilor sanitare, formarea Consiliului Superior al instructiunii publice, constituirea Directiei generale a arhivelor statului si trecerea averilor manasitiilor inchinate in propietatea statului. (concretizat prin Secularizarea Averilor Manastiresti – acelasi an).
Inceputul anului 1863 este marcat de nasterea unei aliante politice eterogene (liberali radicali + conservatori) cunoscuta sub numele de “Monstruasa Coalitie”, care avea un singur obiectiv comun: Inlaturarea lui Cuza si instalarea unui print strain.
Guvenrul condus de M. Kogalniceanu(oct-1863-ian-1865), este considerat cel mai important cabinet pentru activitatea sa reformatoare.
In martie 1864 incepe in Adunare dezbaterea chestiunii rurale. Conservatorii se mentin pe vechile pozitii si resping proiectul prezentat de Kogalniceanu (impropietarirea taranilor cu loturi diferentiate si emanciparea clacasilor); si mai mult decat atat, dau guvernului vot de neincredere. In consecinta Kogalniceanu isi prezinta demisia, care este respinsa de domn, fapt ce a culminat cu dizolvarea Adunarii de catre Al. I. Cuza. Lovitura de stat de la 2-mai-1864 este insotita de o proclamatie catre armata si de una catre popor.
Astfel se instaureaza un nou regim si anume Domnia Autoritara prin documentul cu rol de lege fundamentala – “Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris”, voatata prin plebiscit (alegeri publice) la propunerea lui Cuza. In urma acestui document
• Atributiile domnului cresc prin dreptul de veto, domnul are initiativa legislativa si numea pe presedintele Camerei (adunarii) si pe membrii senatului.
• Este introdus Parlamentul bicameral prin infintarea Senatului (Corpului Ponderator).
• Legiile erau elaborate de Consiliul de Stat (organ nou creat).

Legea electorala mentine vorul cenzitar dar mareste dreptul alegatorilor, acestia fiind impartiti in doua categori: Alegatori primari si directi.
Noua lege fundamentala este recunoscuta de Marile Puteri in iunie 1864.

Legea rurala(14 aug 1864)
Cu un an inainte (1863) pentru a ajuta adoptarea legii rurale a fost adoptata Legea secularizarii averilor manastiresti – trecera pamanturilor manastiresti (~30% din teritoriul tarii) sub controlul statului.
Prevederi:
• Emanciparea Clacasilor prin despagubire – platita in 15 ani;
• Taranii erau impropietariti in functie de numarul de vite (forta de munca);
• Pentru pamantul primit se platea o rascumparare;
• Pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani.
Importanta:
• Au primit pamant ~460.000 de familii de tarani (cca 1.800.000ha);
• Propietatea taraneasca a ajuns la ~30%din suprafata arabila si pasuni;
• A contribuit la dezvoltarea agriculturii si la usurarea situatiei taranimii;
• S-a schimbat statutul taranilor;
• Efectul politic: Abolirea serbiei; eliberarea pamantului; libertatea de miscare a taranului propietar; libertatea de transmitere a acestor pamanturi prin mostenire.
Limite:
• Intinderea mica a lotului;
• Neimpropietarirea unui numar mare de tarani.

Alte reforme adoptate in timpul lui Cuza:

• Invatamant:
o Legea instructiunii publice – dec 1864 prin care se introduce structura moderna a invatamantului in 3 trepte si invatamantul primar devina obligatoriu si gratuit.
o Infintarea universitatiilor la Iasi (1860) si Bucuresti (1864).
• Juridic:
o Codul penal si de procedura penala;
o Codul Civil (1865) care garanta egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si apara propietatea privata.
• Politica externa:
o Infintarea Ministerului de Externe;
o Infintarea agentiilor diplomatice romanesti in strainatate;
o Incheierea unor conventii vamale, postale si de comert.

In ianuarie 1865 relatiile dintre Cuza si Kogalniceanu se deterioreaza iar prim ministrul isi prezinta demisia, care este acceptata de catre domnitor. In urma acestui act, “Monstruasa Coalitie” isi intensifica activitatea urmand ca pe 10-11feb 1866 Cuza sa abdice si sa paraseasca tara. Fostul domnitor moare in exil, in strainatate.

6. Importanta Domniei lui Cuza:

Dezideratele revolutiei de la 1848 au devenit realitate in conditiile in care pe plan intern, tendintele conservatoare erau puternice si pe plan extern, Rusia tarista si Imperiul otoman nu renuntasera sa considere Principatele – teritorii asupra carora aveau drepturi depline.
In timpul domniei lui Cuza, au fost creat institutii statale moderne si multumita lui Romania se afirma intre statele europene – ca un stat national si modern.

I.M.C.R. Curs 4

Nota: Cursul este scris si imbunatatit de Sebi.

STATUL ROMAN MODERN
I. INFAPTUIRE SI MODERNIZARE

1.Contextul Intern si International

Unirea Principatelor, a ramas ideea centrala dupa revolutia de la 1848. In urma Conventiei de la Balta – Liman, incheiata intre Rusia si Imp. Otoman, s-au restabilit Regulamentele Organice, iar cele 2 tari isi efectuau dominatia efectiva, fapt ce a afectat grav autonomia principatelor.
• Domnii erau numiti pe 7 ani si erau inalti functionari ai Imperiului otoman;
• Puterea suzerana si protectoare le controlau activitatea pentru:
o Stoparea raspandirii ideilor liberale si national;
o Mentinerea stabilitatii politice.
In Tara Romaneasca, si Moldova, domnitorii (Barbu Stirbei, respectiv Grigore Al. Ghica) au desfasurat o semnificativa activitatea reformatoare, fapt ce a permis (in mold) revolutionarilor exilati sa revina in tara si unii dintre eu au fost primit functii importante (fapt ce explica continuarea spiritului revolutionar romanesc).

2. Principatele intre diplomatie si interesele marilor puteri ale Europei

Pe plan international are loc o noua etapa a ”Crizei Orientale”(Inadaptarea Imperiului Otoman din punct de vedere Economic Politic si Social, la perioada istorica) – Razboiul Crimeii (1853 – 1856), izbucnit intre Rusia si Imperiul otoman(care a fost sustinut de Anglia si Franta pentru a limita tendinta expansionista a Rusiei in acea regiune), soldat cu victoria otomana si a aliatilor sai occidentali. Acest conflict a avut mari ecouri asupra situatiei interne din principate, unde in cadrul Congresului de pace de la Paris (18-30 mart 1856) marile puteri au disctutat pentru prima data problema unirii Principatelor.
Tratatul de pace de la Paris – contine prevederi speciale referitoare la Principate:
• Inlaturarea protectoratului rusesc;
• Mentinerea suzeranitatii otomane dar cu independenta administrativa garantata de mariile puteri;
• Dreptul la armata nationala;
• Libertatea navigatiai, comertului, cultelor;
• Retrocedarea catre Moldova a judetelor din sudul Basarabiei – Cahul, Bolgrad, Ismail;
• Adunarile ad-hoc aveau dreptul de a se pronunta in problema unirii.
o Adunariile ad-hoc aveau un caracter Reprezentativ si Consultativ.
o Hotararile adunarilor, erau comunicate unei comisii Internationale si apoi conferintei marilor puteri organizata la Paris.

3. Amestecul marilor puteri in problemele interne ale Principatelor:

Tratatul de la Paris a deschis o noua etapa in lupta pentru realizarea unirii sub controlul Puterilor Garante (Franta, Anglia, Prusia – germania, Rusia, Sardinia, Austria si Imperiul Otoman).
Aplicarea clauzelor Tratatului de la Paris s-a realizat in Principate prin: Actiuni interne – (prima = alegerea adunarilor Ad-hoc din 1857) si prin negocieri cu marile puteri.
Hotararile luate la Paris au incurajat elita politica pasoptista si boierimea cu vederi Liberale in dezvoltarea unei noi practici politice – Miscarea Unionista.
Rezolutiile adunarilor ad-hoc – 1857:
1. Respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitulatiilor incheiate cu Poarta;
2. Unirea Principatelor intr-un singur stat cu numele de Romania;
3. Print strain dintr-o familie domnitoare europeana;
4. Neutralitatea si Inviolabilitatea teritoriului Noului stat;
5. Adunare Legislativa si Guvern constitutional reprezentative, sub garantia colectiva a Marilor Puteri.
Rezolutiile exprimau dorinta de Unire a romanilor si optau pentru un regim politic democratic (adunare si guvern reprezentative). Pe langa asta, doreau instaurarea unei dinastii straine, pentru a pune capat Luptei interne pentru putere si pentru a oferii sprijin extern. Prin garantia colectiva a Marilor puteri, se intelegeau Garantii internationale privind autonomia, neutralitatea si inviolabilitatea teritoriului noului stat.
Astfel in Mai 1858, Conferinta Marilor Puteri garante – paris, adopta “Conventia de la Paris” (7-19-aug-1958), document cu rol de constitutie pentru Principate si care a stabilit un nou statut politico-juridic Principatelor. Acest document prevedea:
• Constituirea Principatelor Unite Ale Moldovei Si Tarii Romanesti sub suzeranitatea otomana si garantia colectiva a Marilor Puteri;
• Pentru prima data se adopta principiul separarii puterilor in stat:
o Puterea Executiva: Domn si guvern;
o Puterea Legislativa: Domn si Adunarea Legislativa;
o Puterea judecatoreasca: Inalta Curte de Casatie si Justitie de la Focsani (ICCJ);
 Puterea Executiva si Legislativa functionau separat(conditile impuse in conventia de la Paris) in Moldova si Tara romaneasca, singura putere comuna pentru cele doua provincii fiind puterea Judecatoreasca.
o Domnul era ales pe viata prin vot cenzitar si numea ministri, sanctiona legi si dizolva Adunarea.
• Drepturi si Libertati Cetatenesti:
o Egalitatea tuturor in fata legi, impozitelor si promovarii in functii publice;
o Desfintarea privilegiilor si rangurilor boieresti;
o Revizuirea relatiilor dintre propietari si tarani.
Prevederiile Conventiei de la Paris au reprezentat un pas important pe drumul realizarii Unirii Principatelor, acestea avand sustinerea politica din partea Frantei.
Marile puteri au lasat guvernul fiecarui principat in grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani pana la alegerea domnitorilor.

GCSA Seminar 2

Neutralitatea in stiinta politica – Taylor

Moda a pozitivismului logic/empirismului logic – sustinute de Cercul de la Viena.
Au existat legaturi intre Cercul de la Viena si Willganstaien
 pozitivistii afirmau ca numai ceea ce poate fi verificat prin experienta este un enunt cu sens (nu corect ci cu sens)
Exista o discrepanta radicala intre faptele de observatie obiective si valorile subiective (ca si cum observatia nu ar fi influentata de valorile observatorului). Aceasta teza nu rezista nici macar in stiintele naturii. Pozitivistii considerau ca de la aceasta distinctie se ajunge la exigenta ca numai stiintele care se bazeaza pe faptul de observatie merita sa se numeasca stiinte in timp ce stiintele umane bazate pe valori (ex: etica, metafizica, teologia) sunt total nestiintifice si lipsite de sens.
Enuntul “Dumnezeu exista” nu poate fi verificat prin experienta => pt. pozitivisti este lipsit de sens. La fel si enuntul “Dumnezeu nu exista”.
Acest curent pozitivist a influentat major stiintele politice si sociale, conducand la concluzia ca aceste stiinte trebuie sa fie asemenea stiintelor naturii si sa studieze rece, neutru doar faptele de observatie, in timp ce filosofia politica, care prescrie valori precum libertate, dreptate, egalitate, este ceva nestiintific si trebuie evacuat din aria stiintelor politice.
Taylor vede ca sunt multe valori existente in lucrari de stiinta politica si observa ca si in stiinta politica gasim incercari concurente, rivale de a oferi diferite explicatii cauzale pentru acelasi fenomen. De exemplu: incercarea de a oferi o explicatie functionala bazata pe teoria sistemelor, o explicatie bazata pe dimensiunea psihologica a comportamentului politic (Harold Lasswell), o explicatie bazata pe concepte sociologice (Lipset) sau pe teoria matematica a jocurilor. Tayler observa ca toate aceste explicatii se bazeaza pe niste structuri conceptuale sau cadre teoretice care nu constau numai in fapte de observatie ci presupun si niste situari valorice (preferinte). Aceste cadre teoretice stabilesc si dimensiunile prin care pot varia fenomenele. Fiecare cadru defineste anumite dimensiuni intre care pot varia fenomenele si neaga alte dimensiuni. De exemplu, teoria lui Marx despre societatea capitalista -> considera irelevanta pozitia partidului politic aflat la putere (care in schimb este central in alte teorii politice) si considera ca dimensiunea cruciala este structura de clasa a societatii.
Diferentele intre valorile initiale au condus la 2 moduri diferite de a concepe stiinta politica. Platon a pornit de la premisa ca armonia sociala poate fi atinsa prin disparitia tuturor conflictelor sociale. La fel si Marx. Revenind la Platon, din aceasta cauza a propus utopia din “Republica” in care proiecteaza o societate lipsita de orice tensiuni si conflicte sociale, disciplinata prin educatie, control militar si constitutie.
Aristotel in schimb a pornit de la o premisa mai realista. A considerat ca tensiunile de clasa nu pot fi eradicate si capata mereu forme noi. De aceea, solutia lui Aristotel a fost sa propuna in “Politica” o incercare de a tine conflictele sub control prin intermediul rolului de echilibru exercitat de clasa de mijloc.
Taylor crede ca rolul filosofiei politice este sa elaboreze un cadru normativ pt stiinta politica. Ideea sa este urmatoarea: cu cat teoria este mai elaborata si mai cuprinzatoare cu atat cadrul conceptual este mai complet si mai bine definit.
Exista prejudecata ca stiinta politica propriu-zisa nu a putut progesa in istorie pana cand nu s-a eliberat de partipriurile valorice/subiective ale teoriei politice si pana nu a devenit neutra.
Taylor analizeaza 3 teorii politice si dovedeste ca niciuna nu este neutra. Toate cele 3 teorii definesc conditiile care conduc la democratia moderna.
Prima este Teoria lui Lipset din lucrarea “Omul politic”. Lipset stabileste in primul rand o conditie necesara ptr democratie ar fi: prezenta conflictului sau a clivajului social si necesitatea formarii grupurilor de interese. Aceasta se opune Teoriei lui Russeau. J.J.Russeau dezaproba organizarea factiunilor (taberelor rivale) si considera ca consensul politic este realizat de indivizi izolati si nu de grupuri organizate.
Taylor observa ca in cadrele normative ale Teoriei lui Lipset dimensiunea in care pot varia societatile politice este restransa numai la 3 posibilitati:
1. o societate care nu poate fi condusa decat prin suprimarea violenta a libertatii si prin guvernare despotica
2. o societate in care pacea este asigurata de o oligarhie care serveste doar interesele unui grup minoritar
3. democratia moderna in care exista libvertate, auto-guvernare si pluralism politic
In baza faptului ca teoria ne ofera o singura alegere rezulta ca de fapt teoria nu ne ofera nicio alegere, suntem constransi sa alegem democratia. Teoria are o premisa valorica si anume ca democratia este sea mai buna societate.
Tayler -> cadrul normativ ne ofera o geografie a intinderii fenoimenelor si ne spune care este limita pana la acre pot varia fenomenele + care sunt dimensiunile majore ale variatiei. Cadrul normativ al unei teorii este legat de conceptia pe care autorul teoriei o are cu privire la nevoile dorintele si scopurile umane.
Teoria structural-functionala a lui G. Almond din lucrarea “Politica zonelor in curs de dezvoltare” si Teoria comportamentala a lui Harols Laswell din lucrarea “Putere si societate” contin evaluari implicite ale caracteristicilor presupus-neutre ale sistemelor politice care insa nu permit decat un sg. raspuns la intrebarea “Care este cel mai bun regim politic?” (democratia). In teoria lui Laswell dimensiunea variatiei permite numai 2 alternative:
1. decizia juridica bazata pe reguli explicite aplicate impartial
2. decizia arbitrara sau tiranica
Prima decizie respecta libertatea individului in timp de a 2-a o elimina.
=> Distinctia intre descriere si evaluare normativa nu poate fi niciodata radicala.

P.E. Curs 1

De ce este influentata invatarea?
Un factor foarte important este personalitatea elevilor.
Pentru a descrie personalitatea folosim o metoda analitica + ne referim la procesele psihice care ii sunt caracteristice/abordam personalitatea ca intreg.
Ce se cauta:
- Elementele de constanta ale evolutiei unei persoane = invarianta
- Caract. personale ale individului = specificitatea

Procese psihice care dau specificul personalitatii:
1. Procesele informational-operationale: gandirea, memoria, senzatiile, perceptiile, reprezentarile, imaginatia
2. Procesele energizante: motivatia, afectivitatea
3. Procesele reglatorii: vointa, atentia

Perceptiile exista datorita existentei unui stimul si fiindca li se da o semnificatie ( fie ea subiectiva sau obiectiva)
Legea proiectivitatii = tendinta de a proiecta asupra obiectului proprietati care nu sunt ale lui
Reprezentarea: vine in continuarea perceptiei, nu este posibila fara o perceptie anterioara

De ce viata psihica este independenta de cea fizica?

Inteligenta = o aptitudine generala (diferit dezvoltata la indivizi diferiti)
= gandirea

Exista 2 abordari:
1) clasica universalista (inteligenta este valabila pentru toti oamenii in acelasi fel)
J. Piaget: Inteligenta este ceva ce evolueaza in cateva stadii, structurile psihologice dezvoltate fiind structuri de grup
=> daca toti copiii evolueaza la fel, toti invata la fel
2) pluralista
H. Gardener - "Teoria inteligentelor multiple" -> oamenii au mai multe inteligente, nivelurile lor de dezvoltare ducand la o matrice individuala a inteligentelor.
Astfel, exista inteligenta:
-chinestezica
-corporala
-muzicala
-lingvistica
-logico-matematica
-interpersonala
-intrapersonala
-naturalista
-existentiala

=> "un profesor ar trebui sa fie un curriculum broker" adica ar trebui sa gaseasca matricea fiecarui elev in parte pentru a putea folosi cea mai buna metoda de predare incat toti elevii sa ajunga la aceasi performanta

Nota: cele 2 teorii nu sunt concurente, cea universalista fiind inclusa in cea pluralista.

I.E. Seminar 3

• Ce se intampla cu pretul de ehilibru si cantitatea de echilibru atunci cand:
1. Cererea creste iar oferta este constanta
2. Cererea scade iar oferta este constanta
3. Cererea este constanta oferta creste
4. Cererea este constanta oferta scade
5. Cererea creste oferta creste
6. Cererea scade oferta scade
7. Cerere creste oferta scade
8. Cererea scade oferta creste

• Importanta cunoasterii elasticitatii cererii. Exemple.
• Precizati relatia dintre variatia preturilor, tipul de elasticitate al cererii in raport de pret si variatia incasarilor
• Legea cererii si legea ofertei
• Ce semnificatie are o curba a ofertei vericale si a cea a curbei orizontale.
• Ce deducem din faptul ca din elesticitatea incrucisata a cererii pt. toyota si nissan este un nr. Pozitiv. Ce ne indica?
• In general, miscandu-va de-a lungul curbei ofertei elasticitatea ofertei in raport de pret scade.

I.E. Curs 5

ECHILIBRUL PIETEI

Piata inseamna cerere si oferta; echilibrul pietei se gaseste la intersectia dintre cerere si oferta.



Echilibrul pietei = toti cei care vor sa vanda, vand
= toti cei care vor sa cumpere, cumpara

La alt pret decat cel de echilibru, cantitatera tranzactionata este inferioara celei de echilibru. Altfel spus, cantitatea tranzactionata la echilibru este maxima in comparatie cu orice alta cantitate tranzactionata la alt pret.
Daca pretul este mai mare decat cel de echilibru, cantitatea oferita excede cantitatea ceruta => pe piata va exista un exces de oferta.
Daca preturile se stabilesc in mod liber, ele se orienteaza spre nivelul lor de echilibru.
Daca pretul este inferior pretului de echilibru, cantitatea tranzactionata este inferioara celei de echilibru., existand un exces de cerere.



Pe piata muncii:



-PROBLEMA-




Aplicatii:

1)Efectul unui secete asupra pietei graului => cresterea pretului la grau si scaderea cantitatii oferite
2)Efectul cresterii pretului portocalelor asupa pietei merelor
3)Efectul reducerii efectivului de vite asupra a) pietei carnii de vita; b) pietei carnii de porc

I.E. Curs 4

PIATA

Piata se imparte in cerere (consumator) si oferta (producator)
1. Cererea (legea cererii, conditiile, elasticitatea cererii)
2. Oferta (legea ofertei, conditiile, elasticitatea ofertei)
3. Pretul de echilibru

Piata este o buna modalitate de alocare a resurselor.
Cererea poate fi privita la nivel individual sau la nivelul pietei. Economia vorbeste despre cererea pietei.
Cererea = cantitatile pe care consumatorii pot si sunt dispusi sa le achizitioneze la niveluri diferite de pret.
Legea cererii exprima raportul de cauzalitate dintre modificarea pretului si modificarea cantitatii cerute. => Daca pretul creste, cantitatea ceruta scade iar daca pretul scade, cantitatea ceruta creste.
Cum reprezentam cererea:



Daca pretul se modifica, Q se modifica si ea (in sens opus cf. legii cererii)`ceea ce reprezinta o miscare de-a lungul curbei cererii. Daca se modifica o conditie a cererii.alta decat pretul produsului, asistam la deplasarea curbei cererii fie spre dreapta (creste), fie spre stanga (scade).

Conditiile cererii
1. Preturile altor bunuri
2. Veniturile consumatorilor. Daca veniturile cresc, cererea creste in cazul bunurilor normale, insa in cazul bunurilor inferioare (Ex: cartofii, calatoriile cu autobuzul) venitul creste, cantitatea ceruta scade/ venitul scade, canitatea ceruta creste.
3. Numarul de consumatori
4. Preferintele sau gusturile consumatorilor
5. Modificarea asteptarilor. Previziunile.
6. Factorii naturali
7. Politica guvernamentala (politica fiscala, politica de impozitare a veniturilor, taxele vamale, impoziturile indirecte ex. TVA)

Elasticitatea cererii = sensibilitatea cererii la modificarea unui factor de influenta.
• Elasticitatea cererii in raport cu pretul bunului



• Elasticitatea cererii in raport cu preturile altor bunuri (=> coeficient incrucisat bunuri complementare/substituibile)



• Elasticitatea cererii in raport cu venitul



Problema:

2 spectacole X, Y
P0 = 10
P1 = 8
Qx0 = 1000
Qx1= 1100
Qy0 = 1000
Qy1 = 1600

KeQx/Px = -(Q1-Q0/Qo ori P0/P1-P0)
KeQx/Px = -(100/1000 ori 10/-2)
KeQx/Px = -(0,1 ori – 5)
KeQx/Px = 0,5 (=> cerere inelastica -> aici este bine sa creasca pretul)

KeQy/Py = -(1600-1000/1000 ori -5)
KeQy/Py = -(0,6 ori -5)
KeQy/Py = 3 (=> cerere elastica -> aici este bine sa scada pretul)

• Incasarile initiale = P0 ori Qx0 + P0 ori Qyo
= 10.000 + 10.000
= 20.000
• Incasari in momentul 1 = 8800 + 12.800
= 21.600 (=> a facut o alegere buna deoarece incasarile i-au crescut insa nu este cea mai buna varianta)

Oferta = cantitatile dintr-un bun sau serviciu pe care producatorii pot si sunt dispusi sa le instraineze la niveluri diferite de pret.



Legea ofertei explica raporturile de cauzalitate intre modificarea preturilor si modificarea cantitatii oferite.

Daca pretul se modifica => cantitatea oferita se modifica si ea in aceasi directie cf. legii ofertei. (pe curba)

Daca se modifica o conditie a ofertei.alta decat pretul produsului, asistam la deplasarea curbei ofertei fie spre dreapta (creste), fie spre stanga (scade).

Factorii care influenteaza oferta:
1. costul productiei (a factorilor de productie, etc.)
2. politica guvernamentala, fiscala (nivelul impozitului)
3. tehnologia
4. numarul de producatori
5. factori naturali, sociali, politici

Elasticitatea ofertei este sensibilitatea ofertei la modificarea unui factor de influenta.

C.F.S.P. Curs 3

Piata este o conventie. Nici piata, nici statul nu sunt forme de organizare naturala.

Aparitia statelor moderne
-> statele care au existat inainte de secolul XVI au fost premoderne, conduse de o persoana, nu de o institutie

Aristotel atunci cand vorbeste despre politica isi pune problema ca aceasta din urma este un instrument.
Statul are functii sociologice si economice (acestea au ajutat la formarea sa)
Statul a presupun un proces de transfer al puterii de la om la institutii = depersonalizarea puterii.
Statul reprezinta o alternativa la organizarea bisericeasca.
Biserica Catolica:
- a reusit sa reziste 1500 de ani tuturor formelor de "stat", de organizare statala.
- a organizat lumea spiritual si politic
- a organizat Res Publica Christiana (Republica Crestina a fost forma care a actionat de la caderea Imperiului Roman la crearea statelor moderne; nu e o forma de organizare politica; bazata pe existenta unui statiu public) - renaste sub forma U.E.
- in toti anii in care a avut puterea, Biserica si-a organizat adversarul (statul) deoarece in definitiv, Biserica tine de privat, nu de spatiul public.
Statul este produs al burgheziei care avea nevoie de el pt. a organiza piata nationala
Spatiul public = spatiu in care oamenii sunt egali, cetateni.
Procesul aparitiei statului a durat mai bine de 1000 de ani.
Aparitia statului presupune trecerea treptata de la formele personale de organizare a puterii la formele institutionalizate si complexe de organizare. Puterea personalizata este instabila si/sau produce instabilitate.

Socrate <-vs.-> Aristofan (dusmanul lui Socrate;)
Socrate: filosof oral
Aristofan a spus ca e un individ care vinde pe bani demagogie, i-a inarmat cu stiinta vorbirii pe aristocrati.
Politica = comunicare
Libertarienii - oamenii sunt capabili sa se organizeze in mod spontan si automat.
Democratia (demos = popor) – contrar a ceaa ce sustin conservatorii, democratia inseamna negociere intre minoritate si majoritate.
Aparitia statului in ordine cronologica:
• Regalitatea nationala: precedata de Respublica Christiana; anticipeaza statul; apare in secolele XVI - XVII prin inlocuirea aristocratiei de spada cu cea de roba (burghezii care cumparau locul);
• Statul natiune: statul actual; rezultatul unui divaj foarte important si a unor conflicte intre Biserica – stat; presupune constructia birocratiei ca el. de inlocuire al aristocratiei in 3 directii:
a) armata nationala (moderna) inlocuieste armata de vasali
b) scoala publica care contracareaza scoala bisericeasca (sec XV-XVI, maxim de dezvoltare in secolul XX)
c) administratia

Termenul de stat national = proces de cateva sute de ani, desfiinteaza puterea personalizata.
Puncte importante:
1) Frontiera : se defineste, joc geopolitic al statelor
2) Suveranitatea: relatia de putere care se stabileste intre un popor si un teritoriu; se exprima prin natiune
3) Natiunea: exista in Evul Mediu insa desemna o clasa sociala; formata de aparitia armatelor, scolilor si birocratiilor; prima natiune: cea olandeza (Renan l-ar contrazice pe Pirvulescu)
Armata nationala = forma de combatitivitate
Are 2 definitii:
a) Natiunea etnica sau culturala (def. germana): totalitatea celor care practica o anumita cultura cu o anumita etnie, vbesc o anumita limba; justifica constructia statului; insista asupra rolului culturii, in primul rand al limbajului, in definirea natiunii, mergand pe ideea ca in jurul limbajului se formeaza statul - org. politica reunind vorbitorii unei lb. comune
b) Natiunea civica se defineste in functie de cetatenie, de apartenenta la comunitate; sunt membri ai natiunii cei care au cetatenia statului respectiv adica au drepturi politice (de vot); (natiune definita odata cu Revolutia Franceza, ea se practica si in America) insista asupra drepturilor nu asupra etnicitatii (nu exista vocea sangelui)

Exista un aspect ideologic al reflexiei asupra statului.
"Despre globalizare" - George Sotes -> nu se poate globalizare fara stat, fara o forma de guvernare mondiala.
-> subiect de controversa politica importanta inca de la inceputul sau.

Stat national - fundament etnic
"Cine a creat pe cine? Statul natiunea sau natiunea statul?"
Puterea politica se institutionalizeaza in secolul XVI din motive pragmatice.

Statul necesita: un teritoriu si o populatie. relatia intre cele 2 este de suveranitate.

Teme reflectie examen PE

Teme de reflectie pentru examenul de Psihologia educaţiei


Invatarea: definire, forme, modele ale invatarii(asociationiste,constructiviste).
Factori ai dezvoltarii umane (ereditate, mediu, educatie) si importanta lor
Procese psihice si rolul lor in invatare:
 Perceptii
 Reprezentari
 Gandire
 Limbaj
 Imaginatie
 Memorie
 Afectivitate
 Motivatie
 Atentie
 Vointa
Temperamentul. Importanta cunoasterii lui in organizarea conditiilor de invatare
Caracterul. Importanta formarii sistemului de atitudini
Insuccesul scolar
Particularitati psihopedagogce ale etapelor de varsta scolara
Modalitati de cunoastere a personalitatii elevilor
Profesorul evaluator al personalitatii elevilor

Teme de rezolvat (se prezintă rezultatele în scris, la examen)
1. Se completeaza Fisa de caracterizare psihopedagogica si se realizeaza un comentariu referitor la valoarea de instrument de cunoastere a acesteia.
2. Caracterizati etapa de varsta 12-15 ani. Formulati un argument in favoarea necesitatii cunoasterii acestora de către cadrele didactice.

Bibliografie minimala
1. A. Cosmovici, L.Iacob (coord.), Psihologie scolara, Polirom, Iasi, 1999 (Cap I, II, IV, V, VII, VIII, IX, XI, XII)
2. Dorina Salavastru, Psihologia educatiei, Polirom, Iasi, 2004, Cap 1 (1, 2.1, 2.2), 2, 3, 7.


Examenul va avea loc în data de 17 ian. 2011, ora 12, sala 12.

I.E. Seminar 2

Exercitii

1) Care dintre urmatoarele masuri amelioreaza nivelul de trai?
a) redistribuirea venitului de la bogati la saraci
b) legile salariului minim
c) reducerea concurentei straine
d) creseterea productivitatii (creste PIB-ul, profitul, este posibila micsorarea pretului produsului de catre producator fara a micsora profitul personal)

2) Ce este economia de piata? (definitie+trasaturi)

R: Economia de piata reprezinta spatiul de intalnire al cererii cu oferta in care pretul se stabileste liber, exista proprietatea privata si concurenta.

3) Taxele la facultate si alte cheltuieli sunt de 5000 euro/an. Daca Maria decide sa se inscrie la facultate ea trebuie sa renunte la un job si un salariu de 25.000 euro/an. Ionut este somer si decide sa se inscrie la facultate. Indentificati afirmatia corecta din lista de mai jos:
a) costul de oportunitate al frecventarii facultatii este acelasi pentru fiecare student
b) costul de oportunitate al frecventarii facultatii in cazul Mariei este mai mare decat in cazul lui Ionut (deoarece costul de oportunitate al Mariei = job+salariu 25.000 euro/luna in timp ce a lui Ionut = 0)
c) cel mai probabil Ionut se poate inscrie la facultate daca el gaseste imediat un job full-time
d) costul de oportunitate al frecventarii facultatii in cazul lui Ionut este mai mare decat in cazul Mariei

3) Definiti:
• Resursele economice – ce sunt si ce trasaturi au

R: Resursele economice reprezinta elementele care pot fi folosite pentru producerea altor bunurilor economice

• Capitalul tehnic

R: Capitalul tehnic reprezinta totalitatea bunurilor utilizate in procesul de productie.

4) Dati exemple de resurse care nu costituie F.D.P.
R: somajul, un teren agricol care nu este utilizat etc.
5) Forma curbei posibilitatilor de productie reflecta:
a) legea cererii
b) legea ofertei
c) legea descresterii randamentelor
d) legea cresterii costului de oportunitate
e) scaderea costului de oportunitate

6) Consideram un fermier care poate produce grau si/sau porumb. Presupunand ca resursele de care dispune sunt folosite integral se cunosc urmatoarele combinatii posibile:



Care este costul de oportunitate pentru grau?

R: Costul de oportunitate pentru 50 tone de grau = 20 tone de porumb (aka. daca producatorul vrea sa cultive 50 de tone de grau, el va renunta la 20 de tone din initialele 120)
=> Simplificand ajungem la concluzia urmatoare: Costul de oportunitate pentru 1 tona de grau = 0,4 tone porumb

7) Precizati factori care antreneaza deplasarea curbei posibilitatilor de productie spre dreapta.

8) Definiti microecconomia si macroeconomia cu precizarea unor subiecte de studiu.

R: Microeconomia studiaza modul in care gospodariile si firmele adopta decizii si felul in care interactioneaza acestea pe piete specifice.
Macroeconomia studiaza fenomene la scala economiei.
Ex:
• Efectele controlului chiriilor asupra locuintelor disponibile in Bucuresti (micro)
• Impactul concurentei straine asupra industriei auto din Romania (micro)
• Efectele imprumuturilor contractate de guvern (macro)
• Modificarile in timp ale ratei somajului (macro)
• Impactul politicilor alternative orientate spre sprijinirea cresterii economice asupra standardului de viata (macro)

9) Ce reprezinta modelul economic?

R: Modelul economic reprezinta o simplificare a realitatii.

10) Care este rolul ipotezelor?

R: Ipotezele sunt menite sa usureze intelegerea a ceea ce se intampla in jurul nostru.

11) De ce economistii se afla adesea in conflict?

C.F.S. Seminar 2

Paradigmele

Paradigma = mod de gandire dominant la un moment dat in istorie; un teorie deja demonstrata care este luata ca reper; o metoda/set de reguli in general acceptate folosite pentru a aprofunda un anumit domeniu; o constructie mentala; invatatura

Paradigma = un sistem conceptual, teoretic, prin care se aprofundeaza un anumit domeniu, asumat de o comunitate stiintifica si utilizat ca reper (model) intr-o anumita perioada de timp.

Nu orice teorie este o paradigma. Termenul “paradigma” este folosit pentru a ilustra opinia stiintifica.
Exemplu de paradigma: ideea lui Galileo Galilei, Teoria evolutionista, Teoria lui Newton despre lumina (din lucrarea “Optica”) etc.

Paradigme stiintifice: Paradigma taylorista, Paradigma evolutionista, Paradigma coflictualista, Paradigma individualista etc.

Sociologia este o stiinta multiparadigmatica => exista mai multe paradigme care sunt in vigoare in acelasi timp chiar contrazicandu-se oarecum. Asumarea unei paradigme iti ofera coerenta strategica.

Cand avem o teorie ne este usor sa gasim un instrument de masurare.
Stiinta care porneste de la o paradigma se numeste stiinta normala (Kuhn), in stuatii exceptionale un om vine cu o viziune diferita.

Data viitoare: Holism si individualism. De citit: Vintila Mihailescu – Antropologia 5 Introducere + definitia celor 2 termeni din dictionarul de sociologie

C.F.S. Curs 4

Rolul = ansamblu de comportamente;
In lb. romana exista rol ca functie si rol ca performanta.
Din punct de vedere social, rolul nu este o functie.
Rolurile deriva din statusuri; un status implica multe tipuri de roluri dar aceste roluri pot fi privite in dubla perspectiva de la inceput (roluri asteptate = roluri normative pe care le dam celorlalti si roluri performate = reale) , aceasta din urma fiind data de faptul ca invatarea rolurilor se face pe o anumita scala diferentiata in functie de indivizi => invatarea unui rol poate fi deficitara.
Preluarea de roluri are efecte asupra personalitatii indivizilor (Experiment Standford Prison, experiment prin care ........ a vrut sa vada in ce masura este afectata personalitatea oamenilor de preluarea de roluri, a tinut o saptamana fiindca s-au produs modificari drastice de personalitate foarte rapid)
In unele situatii rolul performat difera de cel asteptat tocmai fiindca exista probleme datorita conflictelor de rol. Conflictul de rol este dat de situatia in care un subiect care detine 2 statusuri iar intr-o anumita situatie particulara are cerinte diferite, opuse cf. rolurilor derivate din cele 2 statusuri. (Ex: seful unei echipe de muncitori care este si coleg si sef in momentul in care trebuie sa sanctioneze un muncitor). In general, conflictele de rol exista des in societate insa nu sunt legate de roluri abstracte ci de situatii particulare in care cerintele sunt opuse. Din roluri opuse ale aceluiasi status a aparut rolul incordat. (Ex: doctorul care trebuie sa dea o veste proasta unui pacient). Rolurile incordate nu au solutii ideale, optime iar oamenii le performeaza prost.
Rationalizarea, compartimentarea si adjudecarea.

Rationalizarea = incercarea de analiza a situatiei generatoare de conflict in ideea de a da o cerinta prioritara ????????
Compartimentarewa = incercarea de separare a lumilor (ex: un parinte (acasa) care este si profesor (la scoala) )
Adjudecarea = proces de delegare a responsabilitatii; plasare a responsabilitatii (cand medicul spune adevarul familiei care mai apoi sa ii spuna pacientului)

Institutii sociale = modalitati prin care oamenii interactioneaza in baza unui set de valori si norme comune in ideea indeplinirii unor activitati care au o functie sociala. Institutia sociala poate sa functioneze intr-un model organizational, dar institutia nu are o functionalitate doar din perspectiva unei organizatii.
Institutii sociale:
1. fundamentale : familia, religia, statul
2. particulare cu o relatie functionala

Institutiile nu au un rol functional pozitiv in societate. Crima este o institutie sociala, banii la fel.
Institutiile sociale presupun o anumita structura : intreactiuni (date de statusurile si rolurile indivizilor), functii, obiective/scopuri, mijloacele, simboluri (pentru a-si marca identitatea sau in relatiile dintre membri).
Institutii sociale:
• politice : Parlament, Guvern, partide
• juridice : care reglementeaza controlul social : judecatorii, politie etc
• de natura economica : producerea de bunuri si servicii
• educationale: au ca sarcina formarea de copetente si calificari
• culturale: prezerva modelele din societate
• religioase : asigura gestionarea credintelor
• ale vietii private: familia, adulterul

Institutiile sunt de marimi si magnitudini diferite si sunt in permanenta evolutie.
Oamenii actioneaza in societate prin organizatii.
Institutiile totale sunt cele care reusesc sa controleze total viata indivizilor
care fac parte din aceste institutii si incearca sa reduca orice caracteristica a indivizilor. (ex: armata. familia etc.)
Institutiile totale nu au acelasi rol pentru toti membri; functioneaza in roice soietate fiindca sunt extrem de eficiente.

FAMILIA

Familia pt. romani -> 1000 oameni
Familia = o grupa de oameni intre care exista relatii de sange, de casatorie sau de adoptie. Relatiile pot fi de tip consangvin (sange), afin (casatorie), spirituala (nu o intemeiaza dar exista in cadrul ei, de exemplu nasia). Exista situatii in care in spatiile urbane exista grupuri f asemanatoare familiei numite neamuri fictive bazate pe relatii f puternice. Intodeauna familia presupune cele mai puternice relatii sociale. Familia este institutia sociala fundamentala (+ prima). Familia defineste toate functiile necesare vietii sociale.
Distinctie intre familia nucleara (2 generatii) si familia extinsa. Un alt tip de familie nucleara este familia conjugala; o familie care are functie de reproducere. Un alt tip de familie nucleara: familia monoparentala.
Familia extinsa poate fi gandita in termeni reali (membri a mai mult de 2 generatii care traiesc in aceasi gospodarie) sau in mod teoretic: arbore genealogic (presupune o analiza a descendentei si e interesant din punct de vedere al distribuirii anumitor norme).
Familia presupune:
• functii (reproductiva, sociale, afectiva, protectiva, economica)
• norme (norme de incest, norme care reglementeaza numarul de parteneri, endogamie si exogamie etc.)

C.F.S. - Curs introductiv 2

Continuare metode: Metodele consacra valoarea stintifica, dar dincolo de acest enunt general, demersul stintific este un demers de constructie a metodel de utilizare a lor etc. Metodele tin de un demers: demersul de cercetare are o serie de etape:
Prima etapa o reprezinta Formulareaa Problemei: (care urmeaza a fi studiata): ea este extrem de imp, si 1 pb nu pare simpla si formularea nu e deloc simpla etc etc etc.
A 2-a etapa este cea a formularii ipotezelor: propozitia logic-deductiva presupune o relatie cauzala dintre p si q(daca p atunci Q) Ipoteza este un raspuns pe care urmeaza sal testezi. p si q = variabile(caracteristica a unui fenomen care variaza - poate lua mai multe valori). Variabila caracterizeaza ceva (si la indivizi - variatia varstei dintr-un grup). Ipoteza presupune faptu ca o variabila influenteaza alta variabila - Q este explicata prin P prin influenta lui P asupra lui Q. Variabile clasificate in mai multe moduri - Discrete si Continu. discretele pot lua anumite valori pe un interval ( numai anumite valori x, y , p q etc). ex.: anotimpurile au doar 4 valori.
Variabilele continui pot lua oricare valoare din interval: varsta poate fi luata ca variabila discreta sau de acceptat ca variabila continua - exemplu. Variabilele pot fi clasificate si ca variabile DEPENDENTE SI INDEPENDENTE: cand vb de ipoteze - 1 variabila influenteaza alta variabila. cea care influenteaza - independenta si cea influentata - dependenta. In stiinta avem variabile dependente si independente. Cand vorbim de variabila - MASURARE(fenomenele caracteristicile obiectelor etc).
prima etapa in constructia unei stiinte - masurare. proprietate3 fundamentala a unei ipoteze - testabilitatea. Construiesc ipotezele intodeauna pt a le testa - masurarea variabilelor pt a fi demonstrate.
Ipotezele sunt construite pt a fi falsiificate.
Continuum = scala de masurare. in sociologie vb de 4 tipuri de scale:
• Nominale - scale care au doar un numar definit de valori de scale pe care un fenommen le poate lua, valori care nu au relatie intre ele.
• Ordinale - scale unde valoriile sunt ordonate dupa o ierarhie - aceasta presupune ca valoriile au o logica interna in care sunt prezentate iar optiunea este o chestiune de ordine. (calificativu unui produs pe o scala - exemplu)
• primele 2 scale sunt folosite doar pt variabile DISCRETE.

• Scalele de INTERVAL - scale ordinale construite pt variabile continuuiin care, o caracteristica poate sa ia orice fel de valoare pt intervalul respectiv definit. (inaltimea e masurata pe o scara continua - exemplu).
• Scalele de proportii - sunt scale de interval la care putem calcula proportii pt ca exista un pct natural de referinta. (temp are un pct 0 de referinta - ex).

Masuratoriile au 2 caracteristici esentiale - Fidelitate si Validitate
-Fidelitatea - precizia masuratorii(notarea cu calificative mici(1-10) creste validitatea dar scade fidelitatea iar cu calificative (1-100) creste fidelitatea dar scade validitatea).
-Validitatea - corectitudinea masuratorii.
intre acestea 2 este un raport invers proportional (de cate x ati consumat etc intr-un an= fidelitate mica dar validitatea mare)-validitate ;
ALEGEREA UNEI METODE DE CERCETARE SI CONSTRUCTIE A INTRUMENTELOR PT REZOLVAREA UNEI PROBLEME - cele mai imp metode de cercetare sunt cele de culegere a datelor.
- Metoda studiului unui fenomen din cercetarea sociala = ESANTIONARE
Esantionarea(tre sa tina cont de volumul esantionului nu al populatiei - exemplul degustarii) este selectarea oameninilor care urmeaza sa fie investigati. se refera la modul in care selectez oamenii dintr-o populatie pt a fi reprezentativi pt populatie.
Parametrul este estimat de Estimator. Estimatorul este aceasi variabila masurata real la nivelul esantionului.
cea mai simpla forma de esantionare este cea aleatoare de tip probabilistic - foloseste calculul probabilitatilor. (exemplul jocurilor de noroc) si in exemplul zarului= 6 variante 1/6
Reprezentativitatea este data de marimea esantionului - reprezentativitatea (limite de incredere) sunt date nu de vol pop si de vol esantionului in populatii mari.
Metodele concrete de cercetare - principalele metode de culegere a datelor - ancheta, observatia, experiment si analiza documentelor sociale:
1.st medoda Ancheta - cea mai folosita - intrebari adresate subiectiilor, chestionarea foloseste 2 tipuri de intrumente - grila de interviu si chestionarul. el reprezinta un instrument utilizat in cadrul anchetei in care avem intrebari - itemi, chestionarul are intrebari cu variante de raspuns, variante preformulate, esantionare cantitativa - se aduna variantele de rasp pt care au optat indvs din esantion. Intrebari - inchise cu variante preformulate si deschise - libera formulare a individului. In general se folosesc intrebari mixte.
Ancheta se dasfasoara rapid - date palpabile - interes public mare. ancheta =x sondaj.
Sondajele de opinie au subiect de dezbatere publica, si vizeaza opinia publica si anchetele au o gama larga de intrebari.
A 2-a metoda este observatia este cea mai veche forma de cercetare. este focalizata pe analiza comportamentelor in S sociale. ea poate fi clasificabila: Structurata si Nestructurata:
Cea structurata(cantitative) foloseste o grila care structureaza modul in care observam comportamentele.
Cea nestructurata(calitative) se foloseste fara nici un fel de grila sau doar grila minimala in care notez tot ceea ce vad in modul in care masor doar anumite comportamente.
A 2-a clasificare imparte cercetarea dpdv al implicarii cercetatorului in cercetare. Cercetatorul este membru al societatii pe care o studiaza; cercetarea poate fi nonparticipativa si participativa(clasificata in fnc de 2 caracteristici Gradul de implicare-mare/mic si Deuntologic Interna sau Externa/De identitate a cercetatorului in raport cu subiectii)
Cercetarea Participativa ridica probleme deuntologice - de moral de caracter. Scopul e sa nu faci rau populatiei de nici un fel (mass media etc) - mentinerea anonimatului si 2=opus sa aperi interesele grupului.
Observatia este folosita in cercetari Calitative nu cantitative.
A 3-a metoda - Experimentul - poate sa fie de teren sau de laborator, controlarea unei variabile pt a vedea mediul in care traiesc indivizii. Astfel variez o variabila pt a masura efectele.
Efectul Hautor - experimentul produce efecte datorita experimentului - isi masoara propiile lui efecte. Schimbarea unui parametru deja schimbat creste productivitatea datorita atentiei acordata de catre subiect schimbarii. Simpla prezenta a cercetatorului in experiment modifica comportamentul subiectiilor.
Observatia de tip nedistorsionat - aparatura - oglinzi camere de suppraveghere. Ele intervin dar la un nivel minim. si permit prelucrarea datelor, dar pot ridica probleme deuntologice daca subiectu nu stie ca e supravegheat.
A4-a metoda ANALIZAREA continutului: Aceasta metoda pleaca de la ideea ca o societatea poate fi studiata si prin documentele pe care le porduce.
Documentele pot si clasificate in 3 tipuri mari - personale(jurnale cacaturi dalea din liceu), documente publice si oficiale. Analiza documentelor este singura metoda de a studia societatiile trecute. restu de metode se ocupa cu studiul societatiilor actuale.
Metoda analizei documentelor a fost dezvoltata in perioada interbelica de un sociolog american Haward Ruswell, el a facut prima analiza celebra dpdv al evolutiei puterii de la moscova. Analiza de continut foloseste conceptul de unitate de analiza - uniteate pe care o masor (cuvantul, tema, personajul, timpul si spatiul, etc). ex.: Plagiatul se judeca doar prin analiza de continut.
Analiza de continut are subiect de analiza personajul(pozitiv/negativ).
Metode Complexe: Complex de metode: Studiul de caz, focus grup(interviu de grup, experimente etc) cercetarea participativa (implicarea in comunitate interviuri experimente).
2 Modalitati de cercetare - Cercetarea longitudinala si panel:
Studiul longitudinal se refera la folosirea aceleiasi metode de analiza asupra populatiei esantion diferit, dar la intervale dif de timp. Studiu pe durata cu aceleasi insturmente dar pe pop diferite.
Studiul Panel se refera la folosirea aceleiasi metode de nalasiza asupra aceluias esantion de persoane in acealsi loc (ex ancheta la elevii de anu 1 si tot lor in urmatorii ani). Studiu pe durata etc dar pe acelasi esantion, dar nu poate reproduce aceleasi rezultate datorita pierderii de subiecti sau whateva.
Orice fel de teorie are la baza demersurile de cercetare care au produs datele, si prelucrarea lor.

G.C.S.A. Seminar 1

Text: “Obiectivitatea in stiinta sociala” (Objectivity in social science) – CA SUPORT.
Metodologia stiintelor sociale (Webber): sustine ca nu sunt obiective dar nici in intregime subiective, si ca exista un adevar stiintific care poate fi recunoscut ca valid de catre toti care cauta adevarul...
Relativism: adevarul fluctueaza in functie de anumite circumstante.
Weber combate teza conform careia toata cercetarea fenomenelor sociale s-ar reduce la niste legi asemanatoare celor din fizica, etc care sunt niste legi cauzale, care apar cu regularitate in anumite conditii. El considera ca realitatea sociala este complexa pt ca este prezenta intr-o serie de configuratii individuale unice care dobandesc diferite semnificatii in functie de contextul istoric in care ne aflam. AKA: noi in epoca noastra istorica consideram ca drepturile omului sunt importante ceea ce nu se intampla cu 100 de ani in urma. AKA \: Valorile se schimba.
In stiintele exacte, ne intereseaza aspectele cantitative (masa, forta etc), iar in stiintele sociale ne intereseaza aspectele calitative (psihologice, de gandire etc). Cultura este un concept valoric interpretat in functie de valoriile noastre. Determinism: indivizii sunt constransi sa actioneze fara vreo libertate (Carl Marx). Weber combate aceasta teza, si considera ca nu putem sa cunoastem un fenomen pt ca intodeauna folosim presupozitii (avem valori anterioare in cercetare – subiective). Astfel nu putem avea o cunoastere pe deplin obiectiva a stiintelor sociale, din 2 motive:
1. Cunoasterea legiilor sociale, nu este o cunoastere a realitatii sociale ca atare(Reprezentarea nu este identica cu obiectul studiat) ci o reprezentare folosita de mintea noastra, pt a cunoaste realitatea sociala.
2. Niciodata nu interpretam pt anumite evenimente, intr-un mod identic si invariabil, iar in anumite situatii concrete semnificatia se schimba.
Webber spune ca proiectam asupra stiintelor sociale anumite preferinte valorice.
Intr-o cercetare exista urmatoarele etape:
1st : alegerea temei – subiectiva;
2nd – alegerea bibliografica;
3rd – construirea unui cadru conceptual (schema) folosita in cercetare, care variaza de la o epoca la alta;
4th – aplicarea metodei de cercetare pentru analizarea datelor(obiectivitate mare, restu sunt subiective in mare parte);
5th – interpretarea rezultatelor.