Confederatii
Confederatia statelor independente a aparut in 1991 (cuprindea fortele URSS)
In SUA, confederatia reprezinta o centralizare a puterii.
Prima constitutie a Romaniei este Conventia de la Paris.
In 1919: P.P.Carp: "Romanii au atata noroc, ca nu au nevoie de politicieni"
Societatea nu se poate dezvolta liber nici la Platon, nici la Marx.
In sensul clar al lui Aristotel, politicianul trebuie sa fie un om liber, capabil sa ia decizii libere, sa nu depinda de cineva. Cu toate acestea, politicienii depind de finantatorii lor. Seful de partid este mai liber, omul de partid trebuie sa pun interesele statului mai presus de cele personale.
Reforma structurala afecteaza structura statului.
Omul politic trebuie sa fie cumpatat.
Romania a esuat in construirea unui stat.
Elementul central in consolidarea unui stat este spatiul public, in momentul in care spatiul privat il acapareaza pe cel public, nu mai exista stat. Statul tine de statul de drept.
Societatea civila apara interesele private in raport cu cele publice.
Statul de drept
1. Juridica inspirata de teoria germana din secolul XIX
2. Civica inspirata de filosofia franceza
3. Austriaca de la inceputul secolului XX. Hans Kelsen, cel care a dat definitia statului de drept si a introdus-o in teoria statului.
-TO BE CONTINUED-
05 februarie 2011
C.F.S.P. Curs 5
Stat national (2 tipuri de organizare + *1):
1) stat unitar: - condus in mod centralizat de un guvern national
- elementul definitoriu este centralizarea puterii (Franta) -> stat organizat sistematic pe principiul garnizoanei lui Napoleon.
2) stat federal: - are un grad important de autonomie politica a componentelor sale (Primul: SUA -> in 1790 incepe sa functioneze)
1) + 2) apar in acelasi timp, in secolul XVIII in raport cu miscarile revolutionare
3)stat confederativ: - nu este un stat national
- ii lipseste coeziunea nationala
- asociere pe politici a unor state preexistente
- pas spre centralizare (SUA)
Stat unitar - proces de formare de 1000 de ani
-stat = spatiu public, functioneaza numai daca exista un spatiu real/virtual in care se asigura libertatea cetatenilor
-2 forme de organizare administrativa:
a) simplu -> nivelele central si local coincid
-> stat mic, "pitic" (ex: Vatican)
b)complex -> forma de organizare pe niveluri
-> 2 tipuri: * 2 nivele de organizare (deconcentrate = corespondentele ministerelor la nivel local)
* 3 nivele de organizare (descentralizat) = autonomie teritoriala (adusa in discutie de nivelul intermediar)
- defineste capacitatea de a avea libertate de decizie in anumite domenii fara un control riguros
Subsidiaritate = principiu care justifica autonomia locala considerand ca decizia trebuie luata de comunitatea afectata de acea decizie.
- origine crestin-democrata
Diferentiaza doctrinele sociale/viziunile politice:
-Liberalism - individ
-Socialist - clasa sociala
-Nationalism
-Crestin-democrat
-U.E.
1) stat unitar: - condus in mod centralizat de un guvern national
- elementul definitoriu este centralizarea puterii (Franta) -> stat organizat sistematic pe principiul garnizoanei lui Napoleon.
2) stat federal: - are un grad important de autonomie politica a componentelor sale (Primul: SUA -> in 1790 incepe sa functioneze)
1) + 2) apar in acelasi timp, in secolul XVIII in raport cu miscarile revolutionare
3)stat confederativ: - nu este un stat national
- ii lipseste coeziunea nationala
- asociere pe politici a unor state preexistente
- pas spre centralizare (SUA)
Stat unitar - proces de formare de 1000 de ani
-stat = spatiu public, functioneaza numai daca exista un spatiu real/virtual in care se asigura libertatea cetatenilor
-2 forme de organizare administrativa:
a) simplu -> nivelele central si local coincid
-> stat mic, "pitic" (ex: Vatican)
b)complex -> forma de organizare pe niveluri
-> 2 tipuri: * 2 nivele de organizare (deconcentrate = corespondentele ministerelor la nivel local)
* 3 nivele de organizare (descentralizat) = autonomie teritoriala (adusa in discutie de nivelul intermediar)
- defineste capacitatea de a avea libertate de decizie in anumite domenii fara un control riguros
Subsidiaritate = principiu care justifica autonomia locala considerand ca decizia trebuie luata de comunitatea afectata de acea decizie.
- origine crestin-democrata
Diferentiaza doctrinele sociale/viziunile politice:
-Liberalism - individ
-Socialist - clasa sociala
-Nationalism
-Crestin-democrat
-U.E.
C.F.S.P. Curs 4
Teoria contractualista - pleaca de la premisa ipotetica ce spune ca exista 2 etape in evolutia omenirii:
1. Stare naturala - liber in mod absolut
2. Stare sociala - statul asigura ordinea si reglementeaza societatea
Ideea de stat dezvoltata intr-un contract apare atunci pentru ca se dezvolta economia => duce la constitutie (tot contract intre stat si individ)
-statul se angajeaza sa respecte drepturile naturale (colaboreaza cu teoria drepturilor naturale) => pariaza impotriva abuzurilor regale.
*dreptul la viata
*dreptul la libertate
*dreptul la proprietate
*dreptul de a-si cauta fericirea
Contractualism - regele nu are nicio obligatie fata de Biserica, dar are fata de cetateni.
- se transforma dintr-o teorie monarhica la una anti la intalnirea cu drepturile naturale
Thomas Hobbes: - ideolog englez care justifica prin contractualism monarhia absoluta
- are o perceptie negativa despre starea naturala (= stare de razboi permanent)
- individul isi cedeaza toata libertatea monarhului
John Locke - "Al II-lea Tratata despre Guvernare" (XVI)
- ideologul monarhiei parlamentare
- explica teoria contractualista in termeni parlamentari
- unul dintre primii ganditori care introduc societatea civila (stare naturala in stat, mosteneste drepturile naturale)
- introduce dreptul natural in ecuatie
- starea naturala = stare de pace, insa nu asigura proprietatea => rolul statului este asigurarea proprietatii
J.J.Russeau (sec. XVIII) - liberal aparte ("Contrasocial")
- introduce conceptul de suveranitate populara
(nevoie de unanimitate - sg. instrument de a lua decizii legitime)
Contractul social = forma de instituire a lipsei de libertate a cetateanului care devine supus al statului (forma de sclavie) => statul limiteaza libertatea
-> are mai degraba caracter negativ, ratiunea are o forma subiectiva, oamenii fiind inselati de ratiune
-> teoria contractualista intra in criza
-> societatea civila este singura care poate asigura controlul real al celor care conduc.
John Ralwes (neo-contractualist american in a 2-a jumatate a secolului XX) - "O teorie a dreptatii" - lucrarea cea mai comentata in ultimul secol
- a existat o stare initiala in care toti oamenii erau ignoranti, nu stiau ce o sa li se intample, deci stabilim un acord intre noi in favoarea celui mai defavorizat
- societatea se organizeaza supa doua principii:
A) al libertatii (toti indivizii dispun de o libertate egala cu a celorlalti)
B) al inegalitatiilor permise (in favoarea celor defavorizati, discriminare pozitiva)
1. Stare naturala - liber in mod absolut
2. Stare sociala - statul asigura ordinea si reglementeaza societatea
Ideea de stat dezvoltata intr-un contract apare atunci pentru ca se dezvolta economia => duce la constitutie (tot contract intre stat si individ)
-statul se angajeaza sa respecte drepturile naturale (colaboreaza cu teoria drepturilor naturale) => pariaza impotriva abuzurilor regale.
*dreptul la viata
*dreptul la libertate
*dreptul la proprietate
*dreptul de a-si cauta fericirea
Contractualism - regele nu are nicio obligatie fata de Biserica, dar are fata de cetateni.
- se transforma dintr-o teorie monarhica la una anti la intalnirea cu drepturile naturale
Thomas Hobbes: - ideolog englez care justifica prin contractualism monarhia absoluta
- are o perceptie negativa despre starea naturala (= stare de razboi permanent)
- individul isi cedeaza toata libertatea monarhului
John Locke - "Al II-lea Tratata despre Guvernare" (XVI)
- ideologul monarhiei parlamentare
- explica teoria contractualista in termeni parlamentari
- unul dintre primii ganditori care introduc societatea civila (stare naturala in stat, mosteneste drepturile naturale)
- introduce dreptul natural in ecuatie
- starea naturala = stare de pace, insa nu asigura proprietatea => rolul statului este asigurarea proprietatii
J.J.Russeau (sec. XVIII) - liberal aparte ("Contrasocial")
- introduce conceptul de suveranitate populara
(nevoie de unanimitate - sg. instrument de a lua decizii legitime)
Contractul social = forma de instituire a lipsei de libertate a cetateanului care devine supus al statului (forma de sclavie) => statul limiteaza libertatea
-> are mai degraba caracter negativ, ratiunea are o forma subiectiva, oamenii fiind inselati de ratiune
-> teoria contractualista intra in criza
-> societatea civila este singura care poate asigura controlul real al celor care conduc.
John Ralwes (neo-contractualist american in a 2-a jumatate a secolului XX) - "O teorie a dreptatii" - lucrarea cea mai comentata in ultimul secol
- a existat o stare initiala in care toti oamenii erau ignoranti, nu stiau ce o sa li se intample, deci stabilim un acord intre noi in favoarea celui mai defavorizat
- societatea se organizeaza supa doua principii:
A) al libertatii (toti indivizii dispun de o libertate egala cu a celorlalti)
B) al inegalitatiilor permise (in favoarea celor defavorizati, discriminare pozitiva)
C.F.S.P. Curs 2
Politica vizeaza credinta si conducerea societatii.
Puterea este un concept central al stiintei politice.
Definitie generala. Puterea = relatie asimetrica ce se stabileste intre doua sau mai multe persoane si care presupune ca subiectii puterii vor realiza anumite actiuni pe care nu aveau nici o intentie sa le realizeze, vor fi obligati sa realizeze anumite actiuni.
Machiavelli - elibereaza politica de morala
- este imorala pentru ca obiectivele sale sunt de alta natura
In traditia antropologica exista 2 tipuri de putere:
1. coercitiva
2. necoercitiva - care nu se bazeaza pe forta si violenta, propusa pe Pierre Clastres in "Societatea contra statului" (Clastres este un antropolog de teren care descopera in junga amazoniana sefi de trib care nu au putere coercitiva, nu pot pedepsi)
Caracteristici ale puterii necoercitive:
- exista un sef care nu primeste daruri, el le face
- este cel mai bun vorbitor al comunitatii, povesteste mitul fondator, poate inventa cuvinte
- este singurul care are dreptul la familie poligama (+ se foloseste de munca familiei)
- seful este si sef militar, dar nu poate lua decizii privind pacea si razboiul fara aprobarea comunitatii
Teoria lui Bertrand de Jouvreu (1844 - "Despre putere")
-> este o analiza critica a evolutiei puterii
-> teorie necontradictorie care se bazeaza pe o serie de studii istorice
-> puterea politica se bazeaza pe cea religioasa, este o putere religioasa demitizata
Puterea coercitiva se defineste prin dreptul de a utiliza violenta.
Un elemen important este LEGITIMITATEA = acord implicit intre cei care sunt condusi si cei care conduc (guvernanti si guvernati)
Tipuri:
1. traditionala
2. charismatica (inspirata de Iisus Hristos)
3. rational-legala
Giordano Bruno - om foarte liber
- a discutat cu Oxford despre cat de multa libertate isi poate asuma Universitatea fata de Biserica
Teoria lui Carl Schmitt (jurist german, a 2-a parte a secolului XIX) - "Despre prieteni si dusmani"
-> considera ca politica este spatiul care defineste prin excelenta prietenii si dismanii comunitatii
-> sefului de stat si numai lui ii revine obligatia/puterea de a defini dusmanii prietenii politicienilor
-> presedintele nu este un om liber, el este STATUL
-> Poporul nu controleaza conducatorul ci conducatorul poporul
C. Schmitt - a dat nastere unui sistem juridic consistent
-membru al Partidului Nationalist German
Levi-Strauss - Aristotel nu sustine ca statul exista ci vorbeste despre "polis" ca despre o comunitate politica
- a transmis in America teoria lui Carl Schmitt
Allan Bloom - a preluat-o si i-a transmis-o lui G.W.Bush
Puterea este un concept central al stiintei politice.
Definitie generala. Puterea = relatie asimetrica ce se stabileste intre doua sau mai multe persoane si care presupune ca subiectii puterii vor realiza anumite actiuni pe care nu aveau nici o intentie sa le realizeze, vor fi obligati sa realizeze anumite actiuni.
Machiavelli - elibereaza politica de morala
- este imorala pentru ca obiectivele sale sunt de alta natura
In traditia antropologica exista 2 tipuri de putere:
1. coercitiva
2. necoercitiva - care nu se bazeaza pe forta si violenta, propusa pe Pierre Clastres in "Societatea contra statului" (Clastres este un antropolog de teren care descopera in junga amazoniana sefi de trib care nu au putere coercitiva, nu pot pedepsi)
Caracteristici ale puterii necoercitive:
- exista un sef care nu primeste daruri, el le face
- este cel mai bun vorbitor al comunitatii, povesteste mitul fondator, poate inventa cuvinte
- este singurul care are dreptul la familie poligama (+ se foloseste de munca familiei)
- seful este si sef militar, dar nu poate lua decizii privind pacea si razboiul fara aprobarea comunitatii
Teoria lui Bertrand de Jouvreu (1844 - "Despre putere")
-> este o analiza critica a evolutiei puterii
-> teorie necontradictorie care se bazeaza pe o serie de studii istorice
-> puterea politica se bazeaza pe cea religioasa, este o putere religioasa demitizata
Puterea coercitiva se defineste prin dreptul de a utiliza violenta.
Un elemen important este LEGITIMITATEA = acord implicit intre cei care sunt condusi si cei care conduc (guvernanti si guvernati)
Tipuri:
1. traditionala
2. charismatica (inspirata de Iisus Hristos)
3. rational-legala
Giordano Bruno - om foarte liber
- a discutat cu Oxford despre cat de multa libertate isi poate asuma Universitatea fata de Biserica
Teoria lui Carl Schmitt (jurist german, a 2-a parte a secolului XIX) - "Despre prieteni si dusmani"
-> considera ca politica este spatiul care defineste prin excelenta prietenii si dismanii comunitatii
-> sefului de stat si numai lui ii revine obligatia/puterea de a defini dusmanii prietenii politicienilor
-> presedintele nu este un om liber, el este STATUL
-> Poporul nu controleaza conducatorul ci conducatorul poporul
C. Schmitt - a dat nastere unui sistem juridic consistent
-membru al Partidului Nationalist German
Levi-Strauss - Aristotel nu sustine ca statul exista ci vorbeste despre "polis" ca despre o comunitate politica
- a transmis in America teoria lui Carl Schmitt
Allan Bloom - a preluat-o si i-a transmis-o lui G.W.Bush
28 ianuarie 2011
Intrebari sociologie
Grupele 1 si 5:
1. Selectia dintr-o populatie totala ce urmeaza sa fie studiata intr-o societate se numeste: esantion
2. Formatorul sociologiei care a dat drept model economia a fost: Marx
3.Care sunt principalele 3 rase de oameni? Caucaziana, negroida, mongoloida
4. Ansamblul comportamentelor pe care le performeaza un individ in baza statusului social pe care il detine se numeste: rol social
5. Procesul de exterminare al unei populatii de catre o alta in baza unui program se numeste: genocid
6. Grupul social realizat prin casatorie: familia
7. Care este principiul dupa care se ghideaza Compte? Pozitivism
8. Pozitia pe care un individ o detiine intr-o structura sociala: status
9. Cultura este un ansamblu de valori ca de ex: morala, credinte, arta
10. Sociologul care asigura prin teoriile sale principala critica la teoria conflictualista a lui Marx este: Weber
11. Cum explica Spencer societatea? Intr-o evolutie asemenea unui oragnism: se naste, creste, imbatraneste, moare + cel mai important punct: trecerea de la societatile militare la cele industriale.
12. Ce anume presupune prezenta activa a cercetatorului in grupul cercetat cu sau fara a-i anunta pe membrii grupului? Observatia participativa
13. Legile penale sunt: norme formale cu sanctiuni puternice
14. Statusurile sunt de 2 tipuri: atribuite, dobandite
15. Constructia sinelui in conceptia lui Jean Piaget: r. psihosocial
16. Statusul reprezinta pozitia unui individ in cadrul societatii
17. Printre normele familiei intalnim: a) de casatorie b) de protectie c) relocative d) de sinucidere
18. Socializarea care are loc in copilarie: socializare primara
19. Unitatea constitutiva a corpului social este: natiunea
20. Emile Durkheim distinge intre 2 tipuri de solidaritate: mecanica si organica
21. Care este autorul sinelui in oglinda? Charles Cully
22. Cultura are 3 componente: ideatica, normativa si obiectuala
23. Functia familiei este de a....
24. Cea mai teoretica si mai aproape de stiinta este: crestinismul
25. Ce este statusul?
26. Cine a lansat teoria decalajului cultural si enuntati-o.
27. >>LIPSA<<
28. Definiti efectul de asteptare a lui ....
29. Statusurile atribuite sunt:
30. Alegeti una dintre metodele de cercetare si explicatia
31. Etnocentrism = ?
32. Prezzentati clasificarea privitoare la devianta; facuta de Merton
33. >>LIPSA<<
34. Explicati efectul disturbator pe care il produce experimentul
35. Observatia sociologica poate fi: structurata si restructurata
36. Ce este pentru Weber birocratia?
37. Cel care propune un model pur social de construire a societatii: Weber
38. Vorbiti despre normele de locatie
39. care sunt cele mai vechi norme ale familiei? De incest
40. Prezentati stadiile evolutiei ale lui Freud
41. care din urmatorii au propus termenul de pozitivism?
42. Limbajul nu poate exista fara: reguli semantice si ...
43. In ce consditii poate avea loc cconflictul de rol?
44. Teoria criminalului innascut apartine lui....
45. Descrieti efectul ringalmen (nu e sigur cuvantu asta)
46. Enumerati si explicati etapele formarii unui grup
47. Caracterizati succint devianta
Grupa 3:
1 procesul prin care o cultura a unei comunitati isi pierde identitatea si este inglobata in cultura dominanta repr ...
2...reprezinta pozitia pe care un individ o detine intr o anumita structura sociala
3toate modurile de ,gandire ,comportament si productie transmise de la o generatie la alta poarta numele de ..
3 grupurile sociale sunt comunitati ce pot fi impartite in grupuri ..
4 cele 3 tipuri de socializare sunt ...(primara secundara ,continua)
5 care a fost prima personalit care a produs abordarea sociologica in cadrul sociologiei: a -marx b -comte c durkheim d dahl
6 o caracteristica a cunoasterii stiintifice :
7 care dintre cele 4 tipuri de sinucidere se afla in opozitie
8 birocratia reprezinta : a o org.nestructurata d p d v ierarhic ,b-org medii structurate ???,c-o org de mari dimensiuni cu pozitii bine stabilite in cadrul grupului
9 ce fel de grup repr familia ?(primar)
10 cunoasterea comuna presupune ?(subiectivitate)
11 ce repr fen de etnocentrism ?
12 ce repr teoria personalitatii autoritariene ?
13 ce este anomia sociala?
14ce sunt institutiile sociale?
15 cele 3 mijloace prin care oamenii incearca sa rezolve conflictele de rol
Grupa 4:
1. Cum se numeste tipul de familie formata din cel mult 2 generatii? Familia nucleara
2. Cum se numeste atitudinea de considerare a propriei culture ca fiind superioara altor culturi? Etnocentrism
3. Numiti forme de organizare religioasa. Biserica, denominarea, cultul, secta
4. Ce este sinuciderea anomica?
5. In ce consta efectul de asteptare?
6. Unde a fost fondata prima scoala de sociologie?
7. Care sunt factorii care influienteaza procesul de socializare? Determinantul biologic, mediul fizic, cultura, experienta de grup, experienta personala
8. Ce numim proces de secularizare? Separarea dintre puterea politica sic ea religioasa
9. Primul demers teoretic pentru stiintele sociale este propus de? August Compte
10. Care este cea mai veche institutie sociala? Familia
11. Cum se numeste procesul de crestere a populatiei in mediul urban?
12. In ce consta conceptul de “etnie”? se refera la grupurile de oameni care au o origine comuna, impartasesc acelasi fond cultural si poseda aceeasi limba
13. Enumerati tipurile de sinucidere
14. Teoria supranalitica a lui S.Freud? Personalitatea are 3 componente majore: id, ego si superego
Grupa 6:
1definiti rolul social
2poliginia apare atunci cand (pg112)
3Definitia liderilor formali
4ce presupune teoria disonanteicognitive(cap familia)
5def socializarea +tipurile de socializare
6Cel mai imp agent de socializare este...
7ex de conflict de rol
8 Imitatia ,alta semnificatie(socializare ,formarea pesonalit)
9 Statusul primit de un individ inafara unui efort voluntar poarta numele de ...(status atribuit)
10Componentele majore ale personalitatii
11Societatile gerontocratice sunt
12 Factorii care influenteaza procesul de socializare
13Cunoasterea comuna presupune ..
14 Atitudinea de considerare a propriei culturi in centrul sistemului referential de raportare la realitatea sociala poarta numele de (etnocentrism)
15 Religia reprezinta un sistem de ....(credinte ) prin care un grup de oameni interpreteaza si raspund la ceea ce ei simt ca este supranatural si sacru in lume
17 Cel mai improtant model de organizatie in modernitate este ...(birocratia)
19 Rolul important al socialului in formarea personalitatii a fost formulat in teoria ..(psihanalitica ) a lui ....
20 Primul stadiu al dezvoltatii morale este cel ....(preconventional )
21 procedeul prin care cineva incearca ,printr o atitudine rationala sau pretins rationala ,sa isi redefineasca cerintele de rol de asa natura incat respectivul conflict sa nu mai existe poarta numele de ...(rationalizare)
22principalele functii ale familiei in scoietate sunt : 7 (functia de :regulator sexual,de reproducere,de socializare ,afectiva ,de status ,protectiva,economica)
23 definiti poligamia
24 anomia reprezinta ...
25 primii 2 fondatori ai sociologiei :
Grupa 7:
1. Cine este sociologul care propune termenul de sociologie?
2. Care este ultimul stadiu al cunoasterii din perspectiva lui A. Comte?
3. De catre cine este elaborata teoria sinelui?
4. Ce reprezinta fidelitatea?
5. Ce reprezinta paradigma?
6. Care este principalul agent de socializare?
7. Care sunt tipurile de observatie sociologica?
8. Care sunt factorii care contribuie la instabilitatea familiei?
9. Care sunt etapele unei investigatii sociologice?
10. Ce reprezinta un grup social?
11. Ce reprezinta monogamia seriala?
12. Definiti homogamia.
13. Ce este devianta si controlul social?
14. Care sunt factorii de instabilitate in cuplu?
1. Selectia dintr-o populatie totala ce urmeaza sa fie studiata intr-o societate se numeste: esantion
2. Formatorul sociologiei care a dat drept model economia a fost: Marx
3.Care sunt principalele 3 rase de oameni? Caucaziana, negroida, mongoloida
4. Ansamblul comportamentelor pe care le performeaza un individ in baza statusului social pe care il detine se numeste: rol social
5. Procesul de exterminare al unei populatii de catre o alta in baza unui program se numeste: genocid
6. Grupul social realizat prin casatorie: familia
7. Care este principiul dupa care se ghideaza Compte? Pozitivism
8. Pozitia pe care un individ o detiine intr-o structura sociala: status
9. Cultura este un ansamblu de valori ca de ex: morala, credinte, arta
10. Sociologul care asigura prin teoriile sale principala critica la teoria conflictualista a lui Marx este: Weber
11. Cum explica Spencer societatea? Intr-o evolutie asemenea unui oragnism: se naste, creste, imbatraneste, moare + cel mai important punct: trecerea de la societatile militare la cele industriale.
12. Ce anume presupune prezenta activa a cercetatorului in grupul cercetat cu sau fara a-i anunta pe membrii grupului? Observatia participativa
13. Legile penale sunt: norme formale cu sanctiuni puternice
14. Statusurile sunt de 2 tipuri: atribuite, dobandite
15. Constructia sinelui in conceptia lui Jean Piaget: r. psihosocial
16. Statusul reprezinta pozitia unui individ in cadrul societatii
17. Printre normele familiei intalnim: a) de casatorie b) de protectie c) relocative d) de sinucidere
18. Socializarea care are loc in copilarie: socializare primara
19. Unitatea constitutiva a corpului social este: natiunea
20. Emile Durkheim distinge intre 2 tipuri de solidaritate: mecanica si organica
21. Care este autorul sinelui in oglinda? Charles Cully
22. Cultura are 3 componente: ideatica, normativa si obiectuala
23. Functia familiei este de a....
24. Cea mai teoretica si mai aproape de stiinta este: crestinismul
25. Ce este statusul?
26. Cine a lansat teoria decalajului cultural si enuntati-o.
27. >>LIPSA<<
28. Definiti efectul de asteptare a lui ....
29. Statusurile atribuite sunt:
30. Alegeti una dintre metodele de cercetare si explicatia
31. Etnocentrism = ?
32. Prezzentati clasificarea privitoare la devianta; facuta de Merton
33. >>LIPSA<<
34. Explicati efectul disturbator pe care il produce experimentul
35. Observatia sociologica poate fi: structurata si restructurata
36. Ce este pentru Weber birocratia?
37. Cel care propune un model pur social de construire a societatii: Weber
38. Vorbiti despre normele de locatie
39. care sunt cele mai vechi norme ale familiei? De incest
40. Prezentati stadiile evolutiei ale lui Freud
41. care din urmatorii au propus termenul de pozitivism?
42. Limbajul nu poate exista fara: reguli semantice si ...
43. In ce consditii poate avea loc cconflictul de rol?
44. Teoria criminalului innascut apartine lui....
45. Descrieti efectul ringalmen (nu e sigur cuvantu asta)
46. Enumerati si explicati etapele formarii unui grup
47. Caracterizati succint devianta
Grupa 3:
1 procesul prin care o cultura a unei comunitati isi pierde identitatea si este inglobata in cultura dominanta repr ...
2...reprezinta pozitia pe care un individ o detine intr o anumita structura sociala
3toate modurile de ,gandire ,comportament si productie transmise de la o generatie la alta poarta numele de ..
3 grupurile sociale sunt comunitati ce pot fi impartite in grupuri ..
4 cele 3 tipuri de socializare sunt ...(primara secundara ,continua)
5 care a fost prima personalit care a produs abordarea sociologica in cadrul sociologiei: a -marx b -comte c durkheim d dahl
6 o caracteristica a cunoasterii stiintifice :
7 care dintre cele 4 tipuri de sinucidere se afla in opozitie
8 birocratia reprezinta : a o org.nestructurata d p d v ierarhic ,b-org medii structurate ???,c-o org de mari dimensiuni cu pozitii bine stabilite in cadrul grupului
9 ce fel de grup repr familia ?(primar)
10 cunoasterea comuna presupune ?(subiectivitate)
11 ce repr fen de etnocentrism ?
12 ce repr teoria personalitatii autoritariene ?
13 ce este anomia sociala?
14ce sunt institutiile sociale?
15 cele 3 mijloace prin care oamenii incearca sa rezolve conflictele de rol
Grupa 4:
1. Cum se numeste tipul de familie formata din cel mult 2 generatii? Familia nucleara
2. Cum se numeste atitudinea de considerare a propriei culture ca fiind superioara altor culturi? Etnocentrism
3. Numiti forme de organizare religioasa. Biserica, denominarea, cultul, secta
4. Ce este sinuciderea anomica?
5. In ce consta efectul de asteptare?
6. Unde a fost fondata prima scoala de sociologie?
7. Care sunt factorii care influienteaza procesul de socializare? Determinantul biologic, mediul fizic, cultura, experienta de grup, experienta personala
8. Ce numim proces de secularizare? Separarea dintre puterea politica sic ea religioasa
9. Primul demers teoretic pentru stiintele sociale este propus de? August Compte
10. Care este cea mai veche institutie sociala? Familia
11. Cum se numeste procesul de crestere a populatiei in mediul urban?
12. In ce consta conceptul de “etnie”? se refera la grupurile de oameni care au o origine comuna, impartasesc acelasi fond cultural si poseda aceeasi limba
13. Enumerati tipurile de sinucidere
14. Teoria supranalitica a lui S.Freud? Personalitatea are 3 componente majore: id, ego si superego
Grupa 6:
1definiti rolul social
2poliginia apare atunci cand (pg112)
3Definitia liderilor formali
4ce presupune teoria disonanteicognitive(cap familia)
5def socializarea +tipurile de socializare
6Cel mai imp agent de socializare este...
7ex de conflict de rol
8 Imitatia ,alta semnificatie(socializare ,formarea pesonalit)
9 Statusul primit de un individ inafara unui efort voluntar poarta numele de ...(status atribuit)
10Componentele majore ale personalitatii
11Societatile gerontocratice sunt
12 Factorii care influenteaza procesul de socializare
13Cunoasterea comuna presupune ..
14 Atitudinea de considerare a propriei culturi in centrul sistemului referential de raportare la realitatea sociala poarta numele de (etnocentrism)
15 Religia reprezinta un sistem de ....(credinte ) prin care un grup de oameni interpreteaza si raspund la ceea ce ei simt ca este supranatural si sacru in lume
17 Cel mai improtant model de organizatie in modernitate este ...(birocratia)
19 Rolul important al socialului in formarea personalitatii a fost formulat in teoria ..(psihanalitica ) a lui ....
20 Primul stadiu al dezvoltatii morale este cel ....(preconventional )
21 procedeul prin care cineva incearca ,printr o atitudine rationala sau pretins rationala ,sa isi redefineasca cerintele de rol de asa natura incat respectivul conflict sa nu mai existe poarta numele de ...(rationalizare)
22principalele functii ale familiei in scoietate sunt : 7 (functia de :regulator sexual,de reproducere,de socializare ,afectiva ,de status ,protectiva,economica)
23 definiti poligamia
24 anomia reprezinta ...
25 primii 2 fondatori ai sociologiei :
Grupa 7:
1. Cine este sociologul care propune termenul de sociologie?
2. Care este ultimul stadiu al cunoasterii din perspectiva lui A. Comte?
3. De catre cine este elaborata teoria sinelui?
4. Ce reprezinta fidelitatea?
5. Ce reprezinta paradigma?
6. Care este principalul agent de socializare?
7. Care sunt tipurile de observatie sociologica?
8. Care sunt factorii care contribuie la instabilitatea familiei?
9. Care sunt etapele unei investigatii sociologice?
10. Ce reprezinta un grup social?
11. Ce reprezinta monogamia seriala?
12. Definiti homogamia.
13. Ce este devianta si controlul social?
14. Care sunt factorii de instabilitate in cuplu?
10 ianuarie 2011
GCSA Seminar 5
24 ianuarie - Amfiteatru ECOLOGICA – ora 12 – Examen GCSA
Referintele academice.
De ce trebuie sa facem referinte? 1. Pentru ca tot ceea ce este fara referinte este ori cunoastere comuna, ori ceva care ne apartine. 2. Prin faptul ca citam/facem referinta, dovedim ca stim mai multe in domeniul nostru (stapanim materia, suntem compententi). De obicei sunt citati clasicii dar si autorii care au ceva de spus despre ceea ce este in discutie. Exista o literatura relevanta pentru orice tema de cercetare, aceasta trebuie citata.
Referinta = parafrazare, citare - in ambele cazuri, trebuie sa dau din text o trimitere; ansamblul compus din parafraza sau citat + nota de subsol sau ceea ce scriem in paranteza.
Exista mai multe sisteme de a face referinte dar cele mai folosite sunt acestea:
• Referinta in text – intre paranteze (Weber 2001, pagina 73)
• Nota de subsol (Weber 2001, pagina 73)
La sfarsitul lucrarii trebuie sa avem bibliografie. Referintele si bibliografia sunt complementare, impreuna construiesc aparatul necesar unei lucrari stiintifice.
Exista 2 moduri de a cita:
1. In text – in propozitia mea
2. Prin indentare – izolez un paragraf, ii pun fonturi mai mici (+ nota de subsol la final)
Este bine ca ceea ce citez sa fie cat mai scurt si mai esential => suprim o parte din text cu (...).
“Problema este bla bla” => Weber considera ca “[p]roblema este bla bla”
Cum introduc un citat? Verbe: considera, sustine, observa etc.
Referita contine numele de familie al autorului si initiala/intialele, anul, pagina/paginile.
In bibliografie scriem totul despre o carte – autor, lucrare, cuvanta inainte, prefata, traducator(i), controlul traducerii, locul aparitiei, editura, anul aparitiei, pagina. Bibliografia se scrie la final.
Sursele electronice se citeaza astfel: Numele, http://....html, data accesarii (ex: ONU, http://onu.com/rights/...html, 20.10.1991)
Bibliografia se aranjeaza alfabetic.
In situatia in care sunt mai multi autori, de obicei unul este autorul principal numele et.al., referinta.
In cazul in care avem un coordonator, nu un autor -> Numele Coord.
Nu facem un amalgam de autori, trebuie sa ii alegem pe cei care au afinitati.
Putem da un motto.
Daca o singura idee este exprimata de mai multi autori: Ex: Popper 1993, Hayek 2002
Cand e vorba de un articol, paginile se noteaza la bibliografie. Numele, nr revistei, anul, nr paginilor.
Referintele academice.
De ce trebuie sa facem referinte? 1. Pentru ca tot ceea ce este fara referinte este ori cunoastere comuna, ori ceva care ne apartine. 2. Prin faptul ca citam/facem referinta, dovedim ca stim mai multe in domeniul nostru (stapanim materia, suntem compententi). De obicei sunt citati clasicii dar si autorii care au ceva de spus despre ceea ce este in discutie. Exista o literatura relevanta pentru orice tema de cercetare, aceasta trebuie citata.
Referinta = parafrazare, citare - in ambele cazuri, trebuie sa dau din text o trimitere; ansamblul compus din parafraza sau citat + nota de subsol sau ceea ce scriem in paranteza.
Exista mai multe sisteme de a face referinte dar cele mai folosite sunt acestea:
• Referinta in text – intre paranteze (Weber 2001, pagina 73)
• Nota de subsol (Weber 2001, pagina 73)
La sfarsitul lucrarii trebuie sa avem bibliografie. Referintele si bibliografia sunt complementare, impreuna construiesc aparatul necesar unei lucrari stiintifice.
Exista 2 moduri de a cita:
1. In text – in propozitia mea
2. Prin indentare – izolez un paragraf, ii pun fonturi mai mici (+ nota de subsol la final)
Este bine ca ceea ce citez sa fie cat mai scurt si mai esential => suprim o parte din text cu (...).
“Problema este bla bla” => Weber considera ca “[p]roblema este bla bla”
Cum introduc un citat? Verbe: considera, sustine, observa etc.
Referita contine numele de familie al autorului si initiala/intialele, anul, pagina/paginile.
In bibliografie scriem totul despre o carte – autor, lucrare, cuvanta inainte, prefata, traducator(i), controlul traducerii, locul aparitiei, editura, anul aparitiei, pagina. Bibliografia se scrie la final.
Sursele electronice se citeaza astfel: Numele, http://....html, data accesarii (ex: ONU, http://onu.com/rights/...html, 20.10.1991)
Bibliografia se aranjeaza alfabetic.
In situatia in care sunt mai multi autori, de obicei unul este autorul principal numele et.al., referinta.
In cazul in care avem un coordonator, nu un autor -> Numele Coord.
Nu facem un amalgam de autori, trebuie sa ii alegem pe cei care au afinitati.
Putem da un motto.
Daca o singura idee este exprimata de mai multi autori: Ex: Popper 1993, Hayek 2002
Cand e vorba de un articol, paginile se noteaza la bibliografie. Numele, nr revistei, anul, nr paginilor.
21 decembrie 2010
P.E. Curs 4
Atentia
Tipuri de atentie:
- voluntara (atunci cand te straduiesti sa fii atent)
- involuntara (orientarea activitatii noastre psihice catre un stimul)
- postvoluntara (deprinderea de a fi atent si de a face efortul de a-si atinge obiectivele)
Stimuli pentru atentie:
-tehnologie
-mediu
-tactici
Concentrarea atentiei depinde de 2 tipuri de inf. : interne si externe
Manifestarile si efectele atentiei: orientarea, concentrarea, claritatea, rapiditatea, modificari motorii si expresive
Functiile atentiei:
1. Functia de exploatare in campul extern
2. Functia de exploatare in campul intern
3. Functia de accentuare a contractelor
4. Functia de orientare si directionare
5. Functia de potentare si reglare a ef.
6. Functia de avertizare si alertare
7. Functia de filtrare si selectie
Exista o aler. a tipurilor de atentie.
Distragerea atentiei - schimbarea intensitatii stimulilor
Atentie distributiva - numarul de stimuli pe care ii putem percepe simultan cu o claritate relativ egala
Atentia consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui obiect/fenomen.
Tipuri de atentie:
- voluntara (atunci cand te straduiesti sa fii atent)
- involuntara (orientarea activitatii noastre psihice catre un stimul)
- postvoluntara (deprinderea de a fi atent si de a face efortul de a-si atinge obiectivele)
Stimuli pentru atentie:
-tehnologie
-mediu
-tactici
Concentrarea atentiei depinde de 2 tipuri de inf. : interne si externe
Manifestarile si efectele atentiei: orientarea, concentrarea, claritatea, rapiditatea, modificari motorii si expresive
Functiile atentiei:
1. Functia de exploatare in campul extern
2. Functia de exploatare in campul intern
3. Functia de accentuare a contractelor
4. Functia de orientare si directionare
5. Functia de potentare si reglare a ef.
6. Functia de avertizare si alertare
7. Functia de filtrare si selectie
Exista o aler. a tipurilor de atentie.
Distragerea atentiei - schimbarea intensitatii stimulilor
Atentie distributiva - numarul de stimuli pe care ii putem percepe simultan cu o claritate relativ egala
Atentia consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui obiect/fenomen.
Itemi de rezolvat (Examen)
Urmatoarele probleme/variante sunt asemanatoare sau identice cu ce vom avea la examen.
Din cartea de microeconomie:
De la pagina 28 la pagina 32: tot, aka. itemi 1 -> 16
De citit Capitolul 2 "Utilizarea graficelor in analiza economica"
Pagina 56: itemi 6
De la pagina 90 la pagina 94: tot, aka. itemi 1 -> 17
De la pagina 134 la pagina 135: itemi 8 -> 14
De la pagina 158 la pagina 159: itemi 1,2,6
De la pagina 189 la pagina 194: tot, aka. itemi 1 -> 18 + problemele 1,2,3
De la pagina 207 la pagina 208: itemi 1,26,7,8
De la pagina 224 la pagina 226: itemi 1,2,4,5,8,9,10
De la pagina 248 la pagina 250: itemi 1,2,3,4,5,6,7,9
Pagina 251: problema 1
Din cartea de macroeconomie:
TOT in afara de capitolele: 3,5,6,9,10
Din cartea de microeconomie:
De la pagina 28 la pagina 32: tot, aka. itemi 1 -> 16
De citit Capitolul 2 "Utilizarea graficelor in analiza economica"
Pagina 56: itemi 6
De la pagina 90 la pagina 94: tot, aka. itemi 1 -> 17
De la pagina 134 la pagina 135: itemi 8 -> 14
De la pagina 158 la pagina 159: itemi 1,2,6
De la pagina 189 la pagina 194: tot, aka. itemi 1 -> 18 + problemele 1,2,3
De la pagina 207 la pagina 208: itemi 1,26,7,8
De la pagina 224 la pagina 226: itemi 1,2,4,5,8,9,10
De la pagina 248 la pagina 250: itemi 1,2,3,4,5,6,7,9
Pagina 251: problema 1
Din cartea de macroeconomie:
TOT in afara de capitolele: 3,5,6,9,10
I.E. Curs 7
COSTURILE PE TERMEN SCURT PE CARE LE CUNOASTE O FIRMA
Pe termen scurt: factori ficsi si factori variabili
Pe termen lung: toti factorii sunt variabili iar notiunea de costuri fixe dispare
a) CF (costul fix) = cheltuielile cu F.D.P. care nu se modifica atunci cand productia variaza: amortizarile, energia si combustibilul (care nu sunt pentru productie), salarii personal indirect productiv, dobanzi si chirii (pentru spatiu)
b) CV (cost variabil) = cheltuielile cu F.D.P. care se modifica in acelasi timp si sens cu productia (materii prime, materiale, salariile celor implicati in productie)
c) CT (costuri totale) = ansamblul cheltuielilor firmei (CF+CV)
CT = CF + CV
Costurile totale depind de productie.
d) CFM (costul fix mediu) = raportul dintre costul fix si cantitate; scade atunci cand productia creste.
e) CVM (costul variabil mediu) = raportul dintre costul variabil si cantitate;
f) CTM (costul unitar)
CTM = CT/Q = CV/Q+CF/Q = CFM + CVM
g) Cmg (costul marginal)
∆CT = CT1 - CT0
∆CT = ∆CF + ∆CV
WmgL > WL => WL creste
WmgL < WL => WL scade
Cmg > CTM => CTM creste
Cmg < CTM => CTM scade
Concurenta
1. Concurenta perfecta – model ideal, nu exista in practica
2. Concurenta imperfecta -> Concurenta monopolistica
-> Oligopol
1) Concurenta perfecta
Ipoteze:
a) Atomicitatea cererii si a ofertei (multi cumparatori, multi producatori)
- nu exista patronate, sindicate
- pretul este impus de piata tuturor operatorilor (price tamer)
- singurul element controlabil de catre producator este cantitatea oferita
b) Omogenitatea produselor = produse identice
c) Transparenta perfecta = informarea exacta a agentilor economici => consumatorul este rational
d) Intrarea/iesirea libera pe/de pe piata => nicio bariera juridica sau institutionala
e) Mobilitatea perfecta a F.D.P.
2) Monopolul = structura a pietei in care o intreprindere este unicul ofertant al unui bun omogen, iar acesta din urma este lipsit de substitute apropiate.
Profitul este durabil.
Monopolul se formeaza...
- Monopolul asupra unei resurse cheie -> monopolul diamantelor
- Monopolul creat prin lege -> protejarea pantelor de productie
- Monopolul natural -> monopolul de la utilitati (apa, gaz, curent electric)
Pe termen scurt: factori ficsi si factori variabili
Pe termen lung: toti factorii sunt variabili iar notiunea de costuri fixe dispare
a) CF (costul fix) = cheltuielile cu F.D.P. care nu se modifica atunci cand productia variaza: amortizarile, energia si combustibilul (care nu sunt pentru productie), salarii personal indirect productiv, dobanzi si chirii (pentru spatiu)
b) CV (cost variabil) = cheltuielile cu F.D.P. care se modifica in acelasi timp si sens cu productia (materii prime, materiale, salariile celor implicati in productie)
c) CT (costuri totale) = ansamblul cheltuielilor firmei (CF+CV)
CT = CF + CV
Costurile totale depind de productie.
d) CFM (costul fix mediu) = raportul dintre costul fix si cantitate; scade atunci cand productia creste.
e) CVM (costul variabil mediu) = raportul dintre costul variabil si cantitate;
f) CTM (costul unitar)
CTM = CT/Q = CV/Q+CF/Q = CFM + CVM
g) Cmg (costul marginal)
∆CT = CT1 - CT0
∆CT = ∆CF + ∆CV
WmgL > WL => WL creste
WmgL < WL => WL scade
Cmg > CTM => CTM creste
Cmg < CTM => CTM scade
Concurenta
1. Concurenta perfecta – model ideal, nu exista in practica
2. Concurenta imperfecta -> Concurenta monopolistica
-> Oligopol
1) Concurenta perfecta
Ipoteze:
a) Atomicitatea cererii si a ofertei (multi cumparatori, multi producatori)
- nu exista patronate, sindicate
- pretul este impus de piata tuturor operatorilor (price tamer)
- singurul element controlabil de catre producator este cantitatea oferita
b) Omogenitatea produselor = produse identice
c) Transparenta perfecta = informarea exacta a agentilor economici => consumatorul este rational
d) Intrarea/iesirea libera pe/de pe piata => nicio bariera juridica sau institutionala
e) Mobilitatea perfecta a F.D.P.
2) Monopolul = structura a pietei in care o intreprindere este unicul ofertant al unui bun omogen, iar acesta din urma este lipsit de substitute apropiate.
Profitul este durabil.
Monopolul se formeaza...
- Monopolul asupra unei resurse cheie -> monopolul diamantelor
- Monopolul creat prin lege -> protejarea pantelor de productie
- Monopolul natural -> monopolul de la utilitati (apa, gaz, curent electric)
19 decembrie 2010
Democratia europeana (Modulul 6)
Tema 1. Scena politică naţională: instituţii, regimuri politice şi sisteme de guvernare
Tema 2. Spaţiul public european
Tema 3. Integrarea politică
Tema 4. Cetăţenia europeană
Tema 5. Instrumentele europene de protecţie a drepturilor omului
Tema 6. Europenizarea spaţiului public naţional
Tema 7. Spaţiul mediatic european
Spatiul Mediatic European
Europa este nu numai o piata comuna sau un spatiu politic ci si un spatiu mediatic. Traditional in baza principiului subsidialitatea ( decizia trebuie sa se ia cat mai aproape de executie, „sa nu iti asumi la centru ceea ce poti face la institutii subordonate").
Programe Audio-Vizuale – Euroeca – Audivisuel, Eurikon, Eurimages. European Voice, Echo, etc.
Prima problema este constructia mediatica a Europei adica: cum sustine mass-media constructia europeana. 20% din toate informatiile din mass-media se refera la U.E. (multe din ele discreditand-o)
Cultura civica europeana este in continuare ancorata de esentialul national.
Principiul guvernantei. Distinctia dintre guvern (structura de tip ierarhic si birocratic) si guvenranta (un sistem de partajare atat al puterii cat si al responsabilitatii).
Prezenta spatiului median european ca o componenta a spatiului public european, europolitic.
Uniunea Europeana finanteaza programe cu specific european – Euronews, Eurosport.
• Exista un briefing de pranz, in care in fiecare zi, purtatorul de cuvant al comisiei se intalneste cu reprezentantii presei. The economics are un supliment care se numeste „European’s voice”
• Exista sisteme de sondaje la nivel eurpean.
• Uniunea Europeana a radio-televiziunii inglobeaza 174 de canale TV + 29 de canale Radio – cel mai mare consortiu media din lume – EUROVISION. Functioneaza pe principii comerciale nu politice.
Capacitatea de mobilizare cetateneasca este extraordinara – una din aceste campanii urganizate de Eurovision a fost campania Voice, care era impotriva discriminarii.
Capitalismul mediatic / piata mediatica – europa este o mare piata de consum si de productie. La ora actuala minim 150 de milioane de familii din europa detin cel putin un Televizor.
Marile companii concureaza intre ele – Vivendi, Bertelsman, Lagardere, Ard, Mediaset, BBC, Rai. Aceste companii depasesc forta mediatica si financiara a tuturor celorlalte din lume.
Uniunea Europeana a adoptat o directiva „ Television sans frontieres”.
Tema 2. Spaţiul public european
Tema 3. Integrarea politică
Tema 4. Cetăţenia europeană
Tema 5. Instrumentele europene de protecţie a drepturilor omului
Tema 6. Europenizarea spaţiului public naţional
Tema 7. Spaţiul mediatic european
Spatiul Mediatic European
Europa este nu numai o piata comuna sau un spatiu politic ci si un spatiu mediatic. Traditional in baza principiului subsidialitatea ( decizia trebuie sa se ia cat mai aproape de executie, „sa nu iti asumi la centru ceea ce poti face la institutii subordonate").
Programe Audio-Vizuale – Euroeca – Audivisuel, Eurikon, Eurimages. European Voice, Echo, etc.
Prima problema este constructia mediatica a Europei adica: cum sustine mass-media constructia europeana. 20% din toate informatiile din mass-media se refera la U.E. (multe din ele discreditand-o)
Cultura civica europeana este in continuare ancorata de esentialul national.
Principiul guvernantei. Distinctia dintre guvern (structura de tip ierarhic si birocratic) si guvenranta (un sistem de partajare atat al puterii cat si al responsabilitatii).
Prezenta spatiului median european ca o componenta a spatiului public european, europolitic.
Uniunea Europeana finanteaza programe cu specific european – Euronews, Eurosport.
• Exista un briefing de pranz, in care in fiecare zi, purtatorul de cuvant al comisiei se intalneste cu reprezentantii presei. The economics are un supliment care se numeste „European’s voice”
• Exista sisteme de sondaje la nivel eurpean.
• Uniunea Europeana a radio-televiziunii inglobeaza 174 de canale TV + 29 de canale Radio – cel mai mare consortiu media din lume – EUROVISION. Functioneaza pe principii comerciale nu politice.
Capacitatea de mobilizare cetateneasca este extraordinara – una din aceste campanii urganizate de Eurovision a fost campania Voice, care era impotriva discriminarii.
Capitalismul mediatic / piata mediatica – europa este o mare piata de consum si de productie. La ora actuala minim 150 de milioane de familii din europa detin cel putin un Televizor.
Marile companii concureaza intre ele – Vivendi, Bertelsman, Lagardere, Ard, Mediaset, BBC, Rai. Aceste companii depasesc forta mediatica si financiara a tuturor celorlalte din lume.
Uniunea Europeana a adoptat o directiva „ Television sans frontieres”.
Societatea europeană (Modulul 5)
Tema 1. Miracolul economic european
Tema 2. Caracteristicile societăţii europene
Tema 3. Populaţia Europei
Tema 4. Capitalul social
Tema 5. Situaţia femeii
Tema 6. Urbanizarea societăţii europene
Tema 7. Supravieţuirea mediului rural
Marea Britaine este foarte reticienta in ceea ce priveste politica sociala.
Exista probleme comune/sociale:
• Declinul Demografic – este problema cea mai mare a europei, dar europa recupereaza declinul prin imigratii – cea mai mare rata de imigratie(1,7%/an).
• Somajul tinerilor – problema structurala;
• Degradarea mediului – consum proportional cu volumul deseurilor;
• Fragilitatea sistemelor de securitate sociala – problematica statului bunastarii (conditii minime de viata – pensii etc);
• Delocalizarea intreprinderilor;
• Extinderea grupurilor si populatilor vulnerabile – somerii pe termen lung;
• Populatia migranta; persoane fara adapost; minoritatile;
Haut Kerble – sociolog – a reusit sa faca o analiza de ~100 ani a societatii europene – si dpdv istoric exista anumite caracteristici ale societatii europene:
• Lentoarea proceselor din spatiul european;
• Europa nu a fost niciodata asimilata de invadatori: situatia barbarilor, etc;
Stabilitatea institutilor: au existat in accelasi timp cu europa civizatii aproximativ la fel de avansate (maya etc)
Europa nu a avut un singur centru de putere. S-a caracterizat printr-o multiplicitate de centre de putere.
Caracteristicile societatilor:
1. Omogenitatea societatilor europene:
O societate nu poate fi inteleasa fara a avea numite instrumente:
„Europarlamenter” si „Eurostat”.
Din analiza acestor date se pot trage urmatoarele concluzii:
• Societatile europene desi sunt dispersate au foarte multe elemente comune:
o Toate societatile europene si-au finalizat industrializarea.
INDICATORI:
o Nivelul PIB-ului – media uniunii europene este de 24.000Dolari/locuitor. Statele unite au 35.000$/om, Luxembourg 50.000$/om, Romania 5.000$/om;
o Indicatorul Gini – variaza de la 0-100 si masoara inegalitatea distributiei veniturilor (0-egalitatea perfecta si 100 inegalitatea totala): Cea mai mica valoare se inregistreaza in Irlanda – 13 si cea mai mare valoare pe scara Gini – Italia 22; Romania si bulgaria – 40.
o Contributia Agriculturii la pib: 0,6% Luxembourg si 7,2% Lituania – explica gradul de industrializare si nivelul agriculturi. Romania foloseste 35% din forta de agricultura cu un randament de 1%.
2.Diversificarea formelor de stratificare sociala:
Europa este un alt tip de societate – Societate Retea. Si in acest tip de societate exista diferente – categori mici intreprinzatori, clasa de mijloc – venitul pe familie care reuseste pe 6 luni toate mijloacele de subzistenta pentru un an(in romania clasa de mijloc – 10%).
Conceptul de mediu social se refera la o comunitate cu aceleasi valori, mod de viata etc. Un autor – Mandras a identificat 6 medii sociale:
• Mediul conservator – profesiunile liberale, functionarii superiori si elitele politice si economice – reprezinta 8% din populatie, cultiva valori traditionale, se intereseaza de cultura si promoveaza elitele;
• Mediul mic-burghez – 21% in europa – functionari de nivel mediu, mici intreprinzatori, comercianti, care sunt motivati de reusita profesionala, respecta regulile economiei, sunt preocupati de zona lor-a familiei;
• Mediul muncitoresc – in scadere, 15% – viata profesionala legata de anumite nevoi imediate, sunt vulnerabili si preocupati de somaj,\;
• Mediul ascendent – legati de servicii – 25% din pop europ – sunt foarte dinamici – profesiuni legate de marketing management, turism etc; sunt motivati puternic de autoperfectionare si realizare profesionala;
• Mediul Hedonist – 10% pop – in cadrul tinerilor, preocupati de angajare etc.
Schimbarea modelului familiar –
1. Primul model de organizare de statut al familiei a fost cel al clanurilor – Familia ca o entitate politica si militara.
2. Familia ca entitate economica si de afaceri – familia Breasla;
3. Familia preocupata de detinerea unui domeniu agricol.
Familia este un spatiu domestic unde principala dimensiune este psihologica. Unitate civila si psihologica.
Imperiul destramat – autor Todd
1. Primul model familia patriarhala sau indiviza – modelul clanului: seful de clan este tatal tuturor.
2. Familia de perpetuare este situatia in care se transimtea persoanei care putea sa plece in exterior – (fete-zestre);
3. Familia nucleara – egalitara – fiecare intra intr-o relatie familiara cu anumite drepturi si in momentul separarii, fiecare pleaca cu drepturile respective.
4. Familia nucleara absoluta in care tinerii nu mai depind deloc de familia initiala, se separa ca domiciliu;
Statutul si extensia familiei: familia a suferit modificari:
Rata casatoriei + familie:
• 5 la mie actual, fata de 10 la mie in 1860;
• Varsta casatoriei este amanata 30 de ani la barbati si 28 de ani la femei;
• Rata de divort direct proportionala cu nivelul de trai;
• Familia limitata la o singura relatie;
• Familia cu un singur copil50%;
• Familia monoparentala10%;
• Familia emigrata la munca care-si lasa copii in tara;
• Copiii extraconjugali – 25%;
• Familia recompusa compusa din divorturi, recasatorii, divorturi – impact economic;
Statul bunastarii – au existat 3 denumiri:
• Bismark – cancelarul germaniei – a introdus termenul de stat social;
• Britanici – William Temple – a introdus termenul de Wellfare state;
• In franceza – Statul Providenta.
Statul bunastarii este o forma de guvernare prin care statul isi asuma raspunderea pentru asigurarea bunastarii pentru intreaga populatie, si presupune 3 tipuri de masuri:
1. Statul garanteaza acesul la bunastare;
2. Statul adopta si implementeaza politici de echitate [politica de inegalitate de tratament – statul faciliteaza acces la diverse tratamente convenabile persoanelor defavorizate (minoritati, persoane cu venituri mici, etc)];
3. Drepturile sociale – drepturile persoanelor in situatie de somaj – statul ia masuri politice active.
Tipuri de masuri – Asigurarea venitului minim garantat;
• Protectia sociala in caz de somaj;
• Protectie sociala in caz de invaliditate;
• Sistemul de pensii; etc.
Statul bunastarii a fost realizat ca politica de stat in special in tarile scandinave – Olanda, Belgia, Franta, Germania, etc.
Statul bunastarii a devenit nu numai o forma de distributie dar si un angajator. In prezent 26% din PIB-ul UE este alocat sistemului social spre diferenta de Statele Unite unde doar 11% din PIB este alocat sistemului social, iar in Romania 17%.
In istoria si in practica actuala in Europa exista 4 modele ale statului bunastarii:
• Modelul Scandinav
o Protectia sociala este ocnsiderata un drept al cetatenilor fapt ce presupune standarde minimale comune de viata;
o Se da prioritate servicilor publice;
o Statul acesta se realizeaza cu taxe foarte mari (40-80%);
o 40% din populatie participa la mecanismul statului bunastarii (forta de munca, pacienti, clienti, etc.);
o Cel mai avansat este modelul statului Norvegian – fondurille din petrol sunt alocate pentru servicile publice.
• Modelul Britanic si Irlandez
o presupune taxe mici(20-25%), insa statul nu garanteaza nimic si trebuie sa te inscri la un serviciu de asigurare privat unde taxele sunt foarte mari.
• Modelul continental – cel german
o Toti cetatenii platesc taxe, dar acoperirea fiecaruiea este in functie de contributie;
• Modelul Mediteranean:
o Taxe egale insa exista competitii intre servicii;
Diferente dintre sistemul european si cel al Statelor Unite: standardele de calitate a vietii si politicile sociale.
Nivelul de viata:
o Nivelul consumului si al cheltuielilor;
o Rata de consum – in occident este cu 3,5 mai mare la persoanele cu venituri mari fata de cele cu venituri mici;
o Locuinta – In occident 5% au probleme de facilitati de baza, 70% au probleme de poluare, iluminare, vandalism, etc;
o Fenomenul supra-indatorarii – in Romania 70% din cetateni au datorii iar 30% sunt supraindatorati. In occident 20% din imprumuturile pentru locuinta sunt dificil de indatorat. .
o Santatea – 65% dintre europeni nu au probleme de sanatate. 10% au probleme grave de sanatate;
o Somaj – UE – 9% din pop. Cea mai mare rata de somaj se inregistreaza in Spania 20%, slovacia 15% etc. Cea mai mica se inregistraza in Luxembourg 4% si in Norvegia 2%, iar in Romania 8%.
o Mobilitatea sociala se refera la sansele de a-ti modifica statulu social;
o Distribuirea Veniturilor – indicatorul de masurare – puterea echivalenta de cumparare care este diferita. Puterea echivalenta de masurare este de 14.000 euro – UE, luxembourg 22mil E si Rom – 5mil E;
In europa exista doua fenomene noi care fac subiectul discutiilor: Discalificarea sociala (procesul de insaracire – dupa o calamitate, somaj, drama pers etc, persoanele respective nu se mai integreaza) si al 2-lea fenomen este riscul de saracie.
In toate tarile europene pragul de saracie este 60% din venitul minim garantat in rom 400euro iar in europa 900euro.
In Romania exista 3 tipuri de saracie:
1. Saracia extrema – persoane fara locuinta fara nici un mijloc de trai (Homelessi);
2. Saracia medie – sub 400ron venit;
3. Saracia Relativa – probleme de alimentatie
Capitalul Uman
Capitalul uman inseamna 3 lucruri: Compente, O anumita conditie umana, Populatia.
Populatia Europei
Uniunea europeana a devenit a 3-a putere demografica a lumii care are la ora actuala 485 milioane locuitori.
Evolutia demografica a Europei: a fost extrem de spectaculoasa. Intreg imperiul roman avea 10 milioane. In anul 1000 populatia europei inregistra 48milioane. Marele progres a avut loc in anul 1350 sec XIV prin marile defrisari si crearea de orase si a inceput sa apara alimentatia cu carne.
Cresterea s-a mai potolit in urma marilor epidemii de ciuma. Aceasta a disparut dupa 3 secole timp in care a disparut 30% din populatie, dar a fost inlocuita cu alte tipuri de epidemii (telagra, ciuma cancerul etc.
In anul 1800 populatia a ajuns la 150 milioane iar in anul 2000 populatia a crescut de 5X.
Media actuala a copiilor pe familii este 1,5. Rata fertilitatii este pozitiva cu peste 2 copiii pe familie in irlanda si franta. In romania rata de fertilitate este de 1,3 copiii pe familie.
Aceasta situatie demografica in europa are efecte directe asupra sistemului de decizii. In urma tratatului de la lisabona s-a luat masura Dublei Majoritati.
Salvarea demografica a europei vine din doua directii Turcia si Albania.
Alt fenomen legat de populatie – Imbatranirea populatiei – speranta de viata s-a marit. 83ani la femei si 73 ani la barbati si in medie 77 ani in Europa. Persoanele de peste 65 ani – 20% din pop Europei si astfel s-a ajuns la a 4-a categorie de varsta de peste 80 ani. Varsta pensionarii variaza intre 60 de ani si 67 de ani in eu fata de SUA unde nu exista o asemenea varsta.
Capitalul Social , are 4 indicatori:
1. Nivelul de incredere in cadrul comunitatii: fata de presa etc;
2. Gradul de comunicarre intre membrii societatii;
3. Gradul de participare sociala – cetatenia activa – democratia nu poate functiona fara participare;
4. Normele si stimultentele care mobilizeaza activitatea pentru interesul comun – motivatii de tip financiar, moral, social.
Pornind de la acesti indicatori, situatia din europa este:
1. Comunicare si contacte sociale – 4 din 5 situatii de interactiune se realizeaza transnational – intre cetatenii europeni;
2. Sistemul de intr-ajutorare/solidaritate intre oameni – solidaritatea in favoarea persoanelor vulnerabile. In europa exista o mare participare in activitatile voluntare (6% din cetateni participa in sprijinul persoanelor bolnave, 25% din cetateni sunt implicati in activitati de ajutorarea copiilor);
3. Participarea organizata – in cadrul societatii civile – 50% din cetatenii europeni participa la ONG-uri, grupuri de initiativa, fundatii, etc. Cel mai inalt nivel de participare se regaseste in Danemarca – 80% din cetateni si cel mai scazut este in Grecia si Portugalia cu doar 24%. In cadrul participarilor sportive – 24% in europa. Gradul de sindicalizare – in suedia si danemarca – 80% din forta de munca; franta-8%, in Romania 2%. Indicele de densitate ascoiativa – cat participa populatia la viata asociativa – indice creeat de ONU, iar cea mai densa participare – Danemarca, iar la polul opus - grecia 10% si Romania 2%.
4. Gradul de incredere interpersonala – este in tarile nordice spre 70% iar in tarile idn sud-ul europei, 30%.
5. Participarea Electorala – este un semn al increderii in institutile democratiei. Gradul de participare electorala cel mai mare – Austria si Olanda 85% si la polul opus Elvetia cu 40%. In Romania participarea in 1990 a fost de 90% si a scazut la 50% in 2008 (a scazut cu 45%);
6. Situatia Femeii – indicator esential – Europa este cel mai feminin continent. Politicile publice din China si India – discriminarea de gen. Discriminarea de gen a existat si exsita si a fost politica de stat pana in secolul XIX.
i. Dreptul la munca pentru femei a aparut tot in secolul XIX si pana in secolul XIX, situatia era complet diferita – functiile de conducere asumate de barbati iar munca de jos de catre femei.
ii. Concediul platit si de maternitate a aparut in 1850. Accesul la universitati a aparut in 1900 pt femei si dreptul de vot tot in jurul anului 1900.
iii. Dar inca exista discriminare in lume – ponderea de munca feminina – 40% in europa iar 60% au formule de contractare partiale, participarea femiilor la conducere~32% in UE.
iv. Rata de angajare a femeiilor – 44% - Italia si 72% in Danemarca.
v. Capacitatea Femeii de a supravietuii dupa un divort
Societatea Europeana este o societate puternic urbanizata in proportie de 95%, romania 54%.
Doar 5% din populatia europei traieste din agricultura iar in romania 46% traiesc in mediul Rural si doar 34% traiesc din agricultura.
Urbanizarea europei a inceput de foarte mult timp.
In istoria europei se constata mai multe tipuri de orase:
• Modelul Polis – Orasul cetate – modelul orasului deschis – fapt ce a dus la concentrarea puterii in aceste orase.
• Modelul metropolei – Centru administrativ si militar – modellul romei etc.
• Modelul orasului industrial – majoritatea evenimentelor s-au concentrat in jurul oraselor. Primele semne ale democratiei au fost cand orasele si-au capatat autonomie – s-au organizat in autonomii locale. Modelul orasului Liverpool care a evoluat de la 12.000 la 450.000. Aceste orase au fost centre de incendiu – exemplul Londrei.
• Modelul Orasului Lumina – Paris – principii de urbanizare
o Demolarea vechilor constructii si construirea de noi cladiri prin avans de capital pentru a proteja fondurile primariei – modelul Ausman.
o Separarea mediului public de cel privat;
o Nevoia de a mobiliza rapid trupele – marile bulevarde au fost creeate pt mobilizarea militara.
o Peisajul urban a inceput sa fie diversificat – poduri, canale, parcuri, ghetouri, etc.
o Utilizarea progresului tehnic pentru a rezolva problemele cotidiene ale unui spatiu urban supra-populat – introducerea sistemului public de transport in comun.
o Iluminatul public; incalzirea centralizata, ascensorul.
o Marele progres s-a facut cand materialele de constructii s-au schimbat de la lemn la caramida, etc.
o Dezvoltarea pe verticala – noi criterii estetice.
o Modelul spatiilor verzi – marile capitale au si protejeaza spatiile verzi. Numai in bucuresti spatiile verzi au fost reduse la jumatate in 20 de ani.
• Modelul orasului radiant – orasul care se dezvolta si pe verticala si orizontala. Sistem aparut in jurul aniilor ‚’20, inainte de Criza economica din 1929-1933. Cladirile foarte inalte aparute au fost criticate fiind vazute ca inutile.
o De asemenea au aparut orasele dezvoltate pe orizontala – Tokio si Los Angeles.
Supravietuirea Mediului Rural
Agricultura in momentul actual reprezinta 45% din bugetul Uniunii Europene. Exista subventii pentru productie + reducerea de taxe.
In U.E. trebuie sa se ia masuri de limitare a productiei.
In Romania agricultura pierde - nu reuseste sa aiba contributia la PIB pe care ar trebui sa o aiba.
Tari care ar putea sa profite din agricultura deoarece au cernoziom de foarte buna calitate:
• Romania
• Moldova
• Macedonia.
Taranul – principalul actor social in UE.
Evolutia:
1. Taran implicat numai in agricultura de subzistenta (pentru auto-consum)
2. Fermier
i. Produce pe piata;
ii. Este angajator.
3. Taranul care lucreaza in zona care nu este folosita pentru agricultura – Mediul Rural (de care vorbeste UE)
Tendinta in prezent este depopularea mediului rural.
Mediul rural este folosit pentru:
• Agricultura
• Zone turistice;
• Terenuri de vanatoare si de golf;
• Teren de relaxare.
10% din populatia Uniunii Europene (=aprozimativ 50 mil. persoane) este angajata in agricultura dar cu o foarte mare diferenta intre tari. In tarile vechi intrate in UE 5% din pop. traieste in mediul rural. In tarile noi intrate in UE - 25%. In Romania - 45% din populatie traieste in mediul rural.
Trei categorii de rural:
1. Ruralul profund – zonele de exploatari agricole, cu o suprafata medie intre 68 de hectare in Marea Britanie si 1 hectar in Cehia.
2. Ruralul intervilan/periurban – are unele caracteristici ale mediului rural insa este spatiu de resedinta.
3. Ruralul recreativ – turismul verde,spatii de vanatoare, etc.
Date statistice relevante – datorita faptului ca o mare parte din terenurile agricole au inceput sa capete alta destinatie scade pe plan european suprafata agricola lucrata.
Procentul contributiei agriculturii la PIB – in UE media este de 3.5%. cea mai mare contributie – Portugalia cu 23% si Polonia 18%.
Cel mai mic procent de contributie al agriculturii la PIB – Germania si Marea Britanie cu 1.8%.
In situatia Romaniei, contributia agriculturii la PIB este de15% in conditiile in care se consuma 35%.
Procentul persoanelor active in agricultura este in medie de 8.3% in UE, maximele sunt in Romania cu 34% si minimul in Marea Britanie cu 2.7%.
Tema 2. Caracteristicile societăţii europene
Tema 3. Populaţia Europei
Tema 4. Capitalul social
Tema 5. Situaţia femeii
Tema 6. Urbanizarea societăţii europene
Tema 7. Supravieţuirea mediului rural
Marea Britaine este foarte reticienta in ceea ce priveste politica sociala.
Exista probleme comune/sociale:
• Declinul Demografic – este problema cea mai mare a europei, dar europa recupereaza declinul prin imigratii – cea mai mare rata de imigratie(1,7%/an).
• Somajul tinerilor – problema structurala;
• Degradarea mediului – consum proportional cu volumul deseurilor;
• Fragilitatea sistemelor de securitate sociala – problematica statului bunastarii (conditii minime de viata – pensii etc);
• Delocalizarea intreprinderilor;
• Extinderea grupurilor si populatilor vulnerabile – somerii pe termen lung;
• Populatia migranta; persoane fara adapost; minoritatile;
Haut Kerble – sociolog – a reusit sa faca o analiza de ~100 ani a societatii europene – si dpdv istoric exista anumite caracteristici ale societatii europene:
• Lentoarea proceselor din spatiul european;
• Europa nu a fost niciodata asimilata de invadatori: situatia barbarilor, etc;
Stabilitatea institutilor: au existat in accelasi timp cu europa civizatii aproximativ la fel de avansate (maya etc)
Europa nu a avut un singur centru de putere. S-a caracterizat printr-o multiplicitate de centre de putere.
Caracteristicile societatilor:
1. Omogenitatea societatilor europene:
O societate nu poate fi inteleasa fara a avea numite instrumente:
„Europarlamenter” si „Eurostat”.
Din analiza acestor date se pot trage urmatoarele concluzii:
• Societatile europene desi sunt dispersate au foarte multe elemente comune:
o Toate societatile europene si-au finalizat industrializarea.
INDICATORI:
o Nivelul PIB-ului – media uniunii europene este de 24.000Dolari/locuitor. Statele unite au 35.000$/om, Luxembourg 50.000$/om, Romania 5.000$/om;
o Indicatorul Gini – variaza de la 0-100 si masoara inegalitatea distributiei veniturilor (0-egalitatea perfecta si 100 inegalitatea totala): Cea mai mica valoare se inregistreaza in Irlanda – 13 si cea mai mare valoare pe scara Gini – Italia 22; Romania si bulgaria – 40.
o Contributia Agriculturii la pib: 0,6% Luxembourg si 7,2% Lituania – explica gradul de industrializare si nivelul agriculturi. Romania foloseste 35% din forta de agricultura cu un randament de 1%.
2.Diversificarea formelor de stratificare sociala:
Europa este un alt tip de societate – Societate Retea. Si in acest tip de societate exista diferente – categori mici intreprinzatori, clasa de mijloc – venitul pe familie care reuseste pe 6 luni toate mijloacele de subzistenta pentru un an(in romania clasa de mijloc – 10%).
Conceptul de mediu social se refera la o comunitate cu aceleasi valori, mod de viata etc. Un autor – Mandras a identificat 6 medii sociale:
• Mediul conservator – profesiunile liberale, functionarii superiori si elitele politice si economice – reprezinta 8% din populatie, cultiva valori traditionale, se intereseaza de cultura si promoveaza elitele;
• Mediul mic-burghez – 21% in europa – functionari de nivel mediu, mici intreprinzatori, comercianti, care sunt motivati de reusita profesionala, respecta regulile economiei, sunt preocupati de zona lor-a familiei;
• Mediul muncitoresc – in scadere, 15% – viata profesionala legata de anumite nevoi imediate, sunt vulnerabili si preocupati de somaj,\;
• Mediul ascendent – legati de servicii – 25% din pop europ – sunt foarte dinamici – profesiuni legate de marketing management, turism etc; sunt motivati puternic de autoperfectionare si realizare profesionala;
• Mediul Hedonist – 10% pop – in cadrul tinerilor, preocupati de angajare etc.
Schimbarea modelului familiar –
1. Primul model de organizare de statut al familiei a fost cel al clanurilor – Familia ca o entitate politica si militara.
2. Familia ca entitate economica si de afaceri – familia Breasla;
3. Familia preocupata de detinerea unui domeniu agricol.
Familia este un spatiu domestic unde principala dimensiune este psihologica. Unitate civila si psihologica.
Imperiul destramat – autor Todd
1. Primul model familia patriarhala sau indiviza – modelul clanului: seful de clan este tatal tuturor.
2. Familia de perpetuare este situatia in care se transimtea persoanei care putea sa plece in exterior – (fete-zestre);
3. Familia nucleara – egalitara – fiecare intra intr-o relatie familiara cu anumite drepturi si in momentul separarii, fiecare pleaca cu drepturile respective.
4. Familia nucleara absoluta in care tinerii nu mai depind deloc de familia initiala, se separa ca domiciliu;
Statutul si extensia familiei: familia a suferit modificari:
Rata casatoriei + familie:
• 5 la mie actual, fata de 10 la mie in 1860;
• Varsta casatoriei este amanata 30 de ani la barbati si 28 de ani la femei;
• Rata de divort direct proportionala cu nivelul de trai;
• Familia limitata la o singura relatie;
• Familia cu un singur copil50%;
• Familia monoparentala10%;
• Familia emigrata la munca care-si lasa copii in tara;
• Copiii extraconjugali – 25%;
• Familia recompusa compusa din divorturi, recasatorii, divorturi – impact economic;
Statul bunastarii – au existat 3 denumiri:
• Bismark – cancelarul germaniei – a introdus termenul de stat social;
• Britanici – William Temple – a introdus termenul de Wellfare state;
• In franceza – Statul Providenta.
Statul bunastarii este o forma de guvernare prin care statul isi asuma raspunderea pentru asigurarea bunastarii pentru intreaga populatie, si presupune 3 tipuri de masuri:
1. Statul garanteaza acesul la bunastare;
2. Statul adopta si implementeaza politici de echitate [politica de inegalitate de tratament – statul faciliteaza acces la diverse tratamente convenabile persoanelor defavorizate (minoritati, persoane cu venituri mici, etc)];
3. Drepturile sociale – drepturile persoanelor in situatie de somaj – statul ia masuri politice active.
Tipuri de masuri – Asigurarea venitului minim garantat;
• Protectia sociala in caz de somaj;
• Protectie sociala in caz de invaliditate;
• Sistemul de pensii; etc.
Statul bunastarii a fost realizat ca politica de stat in special in tarile scandinave – Olanda, Belgia, Franta, Germania, etc.
Statul bunastarii a devenit nu numai o forma de distributie dar si un angajator. In prezent 26% din PIB-ul UE este alocat sistemului social spre diferenta de Statele Unite unde doar 11% din PIB este alocat sistemului social, iar in Romania 17%.
In istoria si in practica actuala in Europa exista 4 modele ale statului bunastarii:
• Modelul Scandinav
o Protectia sociala este ocnsiderata un drept al cetatenilor fapt ce presupune standarde minimale comune de viata;
o Se da prioritate servicilor publice;
o Statul acesta se realizeaza cu taxe foarte mari (40-80%);
o 40% din populatie participa la mecanismul statului bunastarii (forta de munca, pacienti, clienti, etc.);
o Cel mai avansat este modelul statului Norvegian – fondurille din petrol sunt alocate pentru servicile publice.
• Modelul Britanic si Irlandez
o presupune taxe mici(20-25%), insa statul nu garanteaza nimic si trebuie sa te inscri la un serviciu de asigurare privat unde taxele sunt foarte mari.
• Modelul continental – cel german
o Toti cetatenii platesc taxe, dar acoperirea fiecaruiea este in functie de contributie;
• Modelul Mediteranean:
o Taxe egale insa exista competitii intre servicii;
Diferente dintre sistemul european si cel al Statelor Unite: standardele de calitate a vietii si politicile sociale.
Nivelul de viata:
o Nivelul consumului si al cheltuielilor;
o Rata de consum – in occident este cu 3,5 mai mare la persoanele cu venituri mari fata de cele cu venituri mici;
o Locuinta – In occident 5% au probleme de facilitati de baza, 70% au probleme de poluare, iluminare, vandalism, etc;
o Fenomenul supra-indatorarii – in Romania 70% din cetateni au datorii iar 30% sunt supraindatorati. In occident 20% din imprumuturile pentru locuinta sunt dificil de indatorat. .
o Santatea – 65% dintre europeni nu au probleme de sanatate. 10% au probleme grave de sanatate;
o Somaj – UE – 9% din pop. Cea mai mare rata de somaj se inregistreaza in Spania 20%, slovacia 15% etc. Cea mai mica se inregistraza in Luxembourg 4% si in Norvegia 2%, iar in Romania 8%.
o Mobilitatea sociala se refera la sansele de a-ti modifica statulu social;
o Distribuirea Veniturilor – indicatorul de masurare – puterea echivalenta de cumparare care este diferita. Puterea echivalenta de masurare este de 14.000 euro – UE, luxembourg 22mil E si Rom – 5mil E;
In europa exista doua fenomene noi care fac subiectul discutiilor: Discalificarea sociala (procesul de insaracire – dupa o calamitate, somaj, drama pers etc, persoanele respective nu se mai integreaza) si al 2-lea fenomen este riscul de saracie.
In toate tarile europene pragul de saracie este 60% din venitul minim garantat in rom 400euro iar in europa 900euro.
In Romania exista 3 tipuri de saracie:
1. Saracia extrema – persoane fara locuinta fara nici un mijloc de trai (Homelessi);
2. Saracia medie – sub 400ron venit;
3. Saracia Relativa – probleme de alimentatie
Capitalul Uman
Capitalul uman inseamna 3 lucruri: Compente, O anumita conditie umana, Populatia.
Populatia Europei
Uniunea europeana a devenit a 3-a putere demografica a lumii care are la ora actuala 485 milioane locuitori.
Evolutia demografica a Europei: a fost extrem de spectaculoasa. Intreg imperiul roman avea 10 milioane. In anul 1000 populatia europei inregistra 48milioane. Marele progres a avut loc in anul 1350 sec XIV prin marile defrisari si crearea de orase si a inceput sa apara alimentatia cu carne.
Cresterea s-a mai potolit in urma marilor epidemii de ciuma. Aceasta a disparut dupa 3 secole timp in care a disparut 30% din populatie, dar a fost inlocuita cu alte tipuri de epidemii (telagra, ciuma cancerul etc.
In anul 1800 populatia a ajuns la 150 milioane iar in anul 2000 populatia a crescut de 5X.
Media actuala a copiilor pe familii este 1,5. Rata fertilitatii este pozitiva cu peste 2 copiii pe familie in irlanda si franta. In romania rata de fertilitate este de 1,3 copiii pe familie.
Aceasta situatie demografica in europa are efecte directe asupra sistemului de decizii. In urma tratatului de la lisabona s-a luat masura Dublei Majoritati.
Salvarea demografica a europei vine din doua directii Turcia si Albania.
Alt fenomen legat de populatie – Imbatranirea populatiei – speranta de viata s-a marit. 83ani la femei si 73 ani la barbati si in medie 77 ani in Europa. Persoanele de peste 65 ani – 20% din pop Europei si astfel s-a ajuns la a 4-a categorie de varsta de peste 80 ani. Varsta pensionarii variaza intre 60 de ani si 67 de ani in eu fata de SUA unde nu exista o asemenea varsta.
Capitalul Social , are 4 indicatori:
1. Nivelul de incredere in cadrul comunitatii: fata de presa etc;
2. Gradul de comunicarre intre membrii societatii;
3. Gradul de participare sociala – cetatenia activa – democratia nu poate functiona fara participare;
4. Normele si stimultentele care mobilizeaza activitatea pentru interesul comun – motivatii de tip financiar, moral, social.
Pornind de la acesti indicatori, situatia din europa este:
1. Comunicare si contacte sociale – 4 din 5 situatii de interactiune se realizeaza transnational – intre cetatenii europeni;
2. Sistemul de intr-ajutorare/solidaritate intre oameni – solidaritatea in favoarea persoanelor vulnerabile. In europa exista o mare participare in activitatile voluntare (6% din cetateni participa in sprijinul persoanelor bolnave, 25% din cetateni sunt implicati in activitati de ajutorarea copiilor);
3. Participarea organizata – in cadrul societatii civile – 50% din cetatenii europeni participa la ONG-uri, grupuri de initiativa, fundatii, etc. Cel mai inalt nivel de participare se regaseste in Danemarca – 80% din cetateni si cel mai scazut este in Grecia si Portugalia cu doar 24%. In cadrul participarilor sportive – 24% in europa. Gradul de sindicalizare – in suedia si danemarca – 80% din forta de munca; franta-8%, in Romania 2%. Indicele de densitate ascoiativa – cat participa populatia la viata asociativa – indice creeat de ONU, iar cea mai densa participare – Danemarca, iar la polul opus - grecia 10% si Romania 2%.
4. Gradul de incredere interpersonala – este in tarile nordice spre 70% iar in tarile idn sud-ul europei, 30%.
5. Participarea Electorala – este un semn al increderii in institutile democratiei. Gradul de participare electorala cel mai mare – Austria si Olanda 85% si la polul opus Elvetia cu 40%. In Romania participarea in 1990 a fost de 90% si a scazut la 50% in 2008 (a scazut cu 45%);
6. Situatia Femeii – indicator esential – Europa este cel mai feminin continent. Politicile publice din China si India – discriminarea de gen. Discriminarea de gen a existat si exsita si a fost politica de stat pana in secolul XIX.
i. Dreptul la munca pentru femei a aparut tot in secolul XIX si pana in secolul XIX, situatia era complet diferita – functiile de conducere asumate de barbati iar munca de jos de catre femei.
ii. Concediul platit si de maternitate a aparut in 1850. Accesul la universitati a aparut in 1900 pt femei si dreptul de vot tot in jurul anului 1900.
iii. Dar inca exista discriminare in lume – ponderea de munca feminina – 40% in europa iar 60% au formule de contractare partiale, participarea femiilor la conducere~32% in UE.
iv. Rata de angajare a femeiilor – 44% - Italia si 72% in Danemarca.
v. Capacitatea Femeii de a supravietuii dupa un divort
Societatea Europeana este o societate puternic urbanizata in proportie de 95%, romania 54%.
Doar 5% din populatia europei traieste din agricultura iar in romania 46% traiesc in mediul Rural si doar 34% traiesc din agricultura.
Urbanizarea europei a inceput de foarte mult timp.
In istoria europei se constata mai multe tipuri de orase:
• Modelul Polis – Orasul cetate – modelul orasului deschis – fapt ce a dus la concentrarea puterii in aceste orase.
• Modelul metropolei – Centru administrativ si militar – modellul romei etc.
• Modelul orasului industrial – majoritatea evenimentelor s-au concentrat in jurul oraselor. Primele semne ale democratiei au fost cand orasele si-au capatat autonomie – s-au organizat in autonomii locale. Modelul orasului Liverpool care a evoluat de la 12.000 la 450.000. Aceste orase au fost centre de incendiu – exemplul Londrei.
• Modelul Orasului Lumina – Paris – principii de urbanizare
o Demolarea vechilor constructii si construirea de noi cladiri prin avans de capital pentru a proteja fondurile primariei – modelul Ausman.
o Separarea mediului public de cel privat;
o Nevoia de a mobiliza rapid trupele – marile bulevarde au fost creeate pt mobilizarea militara.
o Peisajul urban a inceput sa fie diversificat – poduri, canale, parcuri, ghetouri, etc.
o Utilizarea progresului tehnic pentru a rezolva problemele cotidiene ale unui spatiu urban supra-populat – introducerea sistemului public de transport in comun.
o Iluminatul public; incalzirea centralizata, ascensorul.
o Marele progres s-a facut cand materialele de constructii s-au schimbat de la lemn la caramida, etc.
o Dezvoltarea pe verticala – noi criterii estetice.
o Modelul spatiilor verzi – marile capitale au si protejeaza spatiile verzi. Numai in bucuresti spatiile verzi au fost reduse la jumatate in 20 de ani.
• Modelul orasului radiant – orasul care se dezvolta si pe verticala si orizontala. Sistem aparut in jurul aniilor ‚’20, inainte de Criza economica din 1929-1933. Cladirile foarte inalte aparute au fost criticate fiind vazute ca inutile.
o De asemenea au aparut orasele dezvoltate pe orizontala – Tokio si Los Angeles.
Supravietuirea Mediului Rural
Agricultura in momentul actual reprezinta 45% din bugetul Uniunii Europene. Exista subventii pentru productie + reducerea de taxe.
In U.E. trebuie sa se ia masuri de limitare a productiei.
In Romania agricultura pierde - nu reuseste sa aiba contributia la PIB pe care ar trebui sa o aiba.
Tari care ar putea sa profite din agricultura deoarece au cernoziom de foarte buna calitate:
• Romania
• Moldova
• Macedonia.
Taranul – principalul actor social in UE.
Evolutia:
1. Taran implicat numai in agricultura de subzistenta (pentru auto-consum)
2. Fermier
i. Produce pe piata;
ii. Este angajator.
3. Taranul care lucreaza in zona care nu este folosita pentru agricultura – Mediul Rural (de care vorbeste UE)
Tendinta in prezent este depopularea mediului rural.
Mediul rural este folosit pentru:
• Agricultura
• Zone turistice;
• Terenuri de vanatoare si de golf;
• Teren de relaxare.
10% din populatia Uniunii Europene (=aprozimativ 50 mil. persoane) este angajata in agricultura dar cu o foarte mare diferenta intre tari. In tarile vechi intrate in UE 5% din pop. traieste in mediul rural. In tarile noi intrate in UE - 25%. In Romania - 45% din populatie traieste in mediul rural.
Trei categorii de rural:
1. Ruralul profund – zonele de exploatari agricole, cu o suprafata medie intre 68 de hectare in Marea Britanie si 1 hectar in Cehia.
2. Ruralul intervilan/periurban – are unele caracteristici ale mediului rural insa este spatiu de resedinta.
3. Ruralul recreativ – turismul verde,spatii de vanatoare, etc.
Date statistice relevante – datorita faptului ca o mare parte din terenurile agricole au inceput sa capete alta destinatie scade pe plan european suprafata agricola lucrata.
Procentul contributiei agriculturii la PIB – in UE media este de 3.5%. cea mai mare contributie – Portugalia cu 23% si Polonia 18%.
Cel mai mic procent de contributie al agriculturii la PIB – Germania si Marea Britanie cu 1.8%.
In situatia Romaniei, contributia agriculturii la PIB este de15% in conditiile in care se consuma 35%.
Procentul persoanelor active in agricultura este in medie de 8.3% in UE, maximele sunt in Romania cu 34% si minimul in Marea Britanie cu 2.7%.
Dimensiunea spirituala si religioasa (Modul 4)
Religia folosita pentru recunoasterea puterii politice, factor important pentru ca a influentat religiozitatea; are o influenta scazuta in zilele noastre si nu exista o religie dominanta in Europa.
Problematica Religiei in zilele noastre:
• Folosirea Religiei pentru legitimarea politica.
Tema 1: Legitimarea religioasă a Europei
• Religia, dincolo de menirea sa ca si credinta a fost exploatata politic pentru a fundamenta un discurs politic;
• Se pot identifica 2 etape privind legitimarea religioasa:
o Secolul V-IX – in sec V a cazut imperiul roman, dar structurile administrative ale romanilor au fost preluate de biserica;
o Secolul X-XV – se manifesta printr-o lupta pentru putere intre cele doua forte (papa si imparatii). In aceasta perioada au existat 3 modele de organizare bisericeasca – Dictaturi religioase. Aceste lupte au oscilat pana cand practic s-a stabilit un echilibru. Iar in europa orientala, unde religia ortodoxa a functionat de la inceput pe principiul „simfoniei” (armonie – imparatii aveau puteri mai mari).
• In aceste perioade au existat mai multe modele, Crestinarea – de sus in jos, model predominant. Iar in a 2-a etapa au aparut state crestine.
• Statele nationale – Sec XVII – Biserica s-a desfasurat in limba nationala. Tendinta a fost mai puternica in balcani unde biserica nationala a fost mai puternica. Biserica nationala – terment existent in zona balcanica.
• Aceasta ordine sociala asigurata de religie timp de 1000 de ani, a asigurat o foarte riguroasa structura sociala care era formata din 3 categorii sociale: Milites, Laboratores (taranii); Oratores (cei care se rugau), acestia se regasesc si in zilele noastre desi sistemul monarhal a decazut.
• Credinta asigura aderenta la aceleasi valori - > coeziunea sociala.
• Limba latina – limba unica pentru elite (cel putin);
• Organizarea teritoriala foarte riguroasa, care corespundea cu organizarea structurilor religioase.
Tema 2: Statutul religiei în Europa contemporană
Incepand din secolul XV in cultura exista o cultura antropocentrica.
Drepturile omului promoveaza un sistem contractual intre stat si societate.
Chiar daca religia are un statut mai putin important, fenomenele recente au complicat situatia – migratile umane, sistemul colonial, refugiatii politici, etc. Toate aceste forme au dus la perturbarea sistemului laic (aderarea tarilor ortodoxe, etc). Doar 30% dintre europeni se declara practicanti ai religiei, iar 60% cred in valorile religiei.
Valoarea cea mai importanta este Regula de aur a religilor. (60% din europeni cred).
Religia a devenit mai credibila incepand cu anii ’90. Iar ea nu mai are acelasi continut fiind mult mai pragmatica.
Persistenta religiei in zilele noastre:
• Cei mai credinciosi – Grecii;
• Cei mai putini – Francezii;
• Dintre cei care se declara ca apartin unei religii, 50% sunt catolici, 22 % protestanti, 5% musulmani si restu ortodocsi;
Perioada postbelica a cunoscut schimbari spectaculoase :
• In anii 60 s-au contestat fundamentele religiei, statul bunastarii,
• In anii 70-80 au loc miscari religioase alternative: s-au proliferat sectele, teologia marxista, credinta in miscari paralele: telepatia, magia etc; apare un fenomen – paradise artificiale (incantatia colectiva).
• Fenomenul de secularizare – anii 90 – revenire la religie sub forma unor politici de dreapta, exprimate prin Neoconservatorism.
Tema 3. Religie şi putere
• Atat religia cat si puterea politica au o actiune de influenta sociala.
• Functia distributiva a statului este bazata pe o idee crestina;
Relatia statului cu biserica din europa cunoaste 3 modele:
1. Modelul Laicitatii – (franta belgia turcia olanta) – sfera publica nu accepta exprimarea religiei. Acest principiu adminte religia dar in sfera privata iar statul nu finanteaza biserica.
2. Modelul Concordatului – (Irlanda, Spania, Italia, Protugalia) – Biserica este separata de stat, are prorpia organizare dar statul o finanteaza.
3. Modelul Integrarii – (Germania Suedia Norvegia, Marea Britanie )– consta in fuzionarea institutionala a statului si a religiei – Biserica este institutie de stat, preotii sunt functionari publici. Seful bisericii este monarhul – UK. Parlamentul numeste functiile religioase, statul sustine financiar biserica, etc.
In Romania, se foloseste termenul „Biserica de stat”. Statul finanteaza jumatate din servicile Bisericii. In discursul public se foloseste termenul de „Biserica Nationala” dat fapt ca biserica a jucat un rol important in formarea statului roman.
Tema 4. Religiile de substituţie
Termenul a fost creeat de Max Weber – recuperarea religiozitatii in manipularea simbolica in spatiul public.
Mijloacele traditionale ale Bisericii sunt folosite in scoperi politice cum ar fi: Riturile de initiere sau pelerinajele sau vizitele solemne.
Bellah – a creat un termen – Religie Civila – o recuperarea a religiozitatii pentru viata politica (partidul comunist si partidul american).
Tema 5. Religia şi Constituţia Europeană
Tema 6. Aderarea Turciei şi problema islamului contemporan
Aderarea Turciei reprezinta o mare provocare pentru uniunea Europeana iar motivatia este problema religioasa desi adevarata problema este cea politica datorita faptului ca aceasta depaseste media populatiei europene, are o protectie a economiei extraordinara etc.
Criteriul religios nu este prevazut in criteriile de aderare al UE.
Argumente Pro:
• Dupa ce s-a creat UE, Turcia a depus prima cererea de aderare (1958) dar a fost sistematic amanata
• Turcia este un stat laic
• Sistemul Juridic turcesc este unul european
• Aceasta a devenit o tara laica in 1925 in urma unei lovituri de stat, cand a venit la putere Ataturk. Acesta a creat un regim laic bazat pe dreptul civil dar si-a creeat o putere personala impresionanta.
Argumente contra:
• Economie puternica;
• Depinde de Marea Britanie;
• Numarul mare de musulmani;
• Gardienii democratiei sunt Militari si ei mentin stabilitatea statului laic;
• Instruirea religioasa este obligatorie in scoli;
Problematica Religiei in zilele noastre:
• Folosirea Religiei pentru legitimarea politica.
Tema 1: Legitimarea religioasă a Europei
• Religia, dincolo de menirea sa ca si credinta a fost exploatata politic pentru a fundamenta un discurs politic;
• Se pot identifica 2 etape privind legitimarea religioasa:
o Secolul V-IX – in sec V a cazut imperiul roman, dar structurile administrative ale romanilor au fost preluate de biserica;
o Secolul X-XV – se manifesta printr-o lupta pentru putere intre cele doua forte (papa si imparatii). In aceasta perioada au existat 3 modele de organizare bisericeasca – Dictaturi religioase. Aceste lupte au oscilat pana cand practic s-a stabilit un echilibru. Iar in europa orientala, unde religia ortodoxa a functionat de la inceput pe principiul „simfoniei” (armonie – imparatii aveau puteri mai mari).
• In aceste perioade au existat mai multe modele, Crestinarea – de sus in jos, model predominant. Iar in a 2-a etapa au aparut state crestine.
• Statele nationale – Sec XVII – Biserica s-a desfasurat in limba nationala. Tendinta a fost mai puternica in balcani unde biserica nationala a fost mai puternica. Biserica nationala – terment existent in zona balcanica.
• Aceasta ordine sociala asigurata de religie timp de 1000 de ani, a asigurat o foarte riguroasa structura sociala care era formata din 3 categorii sociale: Milites, Laboratores (taranii); Oratores (cei care se rugau), acestia se regasesc si in zilele noastre desi sistemul monarhal a decazut.
• Credinta asigura aderenta la aceleasi valori - > coeziunea sociala.
• Limba latina – limba unica pentru elite (cel putin);
• Organizarea teritoriala foarte riguroasa, care corespundea cu organizarea structurilor religioase.
Tema 2: Statutul religiei în Europa contemporană
Incepand din secolul XV in cultura exista o cultura antropocentrica.
Drepturile omului promoveaza un sistem contractual intre stat si societate.
Chiar daca religia are un statut mai putin important, fenomenele recente au complicat situatia – migratile umane, sistemul colonial, refugiatii politici, etc. Toate aceste forme au dus la perturbarea sistemului laic (aderarea tarilor ortodoxe, etc). Doar 30% dintre europeni se declara practicanti ai religiei, iar 60% cred in valorile religiei.
Valoarea cea mai importanta este Regula de aur a religilor. (60% din europeni cred).
Religia a devenit mai credibila incepand cu anii ’90. Iar ea nu mai are acelasi continut fiind mult mai pragmatica.
Persistenta religiei in zilele noastre:
• Cei mai credinciosi – Grecii;
• Cei mai putini – Francezii;
• Dintre cei care se declara ca apartin unei religii, 50% sunt catolici, 22 % protestanti, 5% musulmani si restu ortodocsi;
Perioada postbelica a cunoscut schimbari spectaculoase :
• In anii 60 s-au contestat fundamentele religiei, statul bunastarii,
• In anii 70-80 au loc miscari religioase alternative: s-au proliferat sectele, teologia marxista, credinta in miscari paralele: telepatia, magia etc; apare un fenomen – paradise artificiale (incantatia colectiva).
• Fenomenul de secularizare – anii 90 – revenire la religie sub forma unor politici de dreapta, exprimate prin Neoconservatorism.
Tema 3. Religie şi putere
• Atat religia cat si puterea politica au o actiune de influenta sociala.
• Functia distributiva a statului este bazata pe o idee crestina;
Relatia statului cu biserica din europa cunoaste 3 modele:
1. Modelul Laicitatii – (franta belgia turcia olanta) – sfera publica nu accepta exprimarea religiei. Acest principiu adminte religia dar in sfera privata iar statul nu finanteaza biserica.
2. Modelul Concordatului – (Irlanda, Spania, Italia, Protugalia) – Biserica este separata de stat, are prorpia organizare dar statul o finanteaza.
3. Modelul Integrarii – (Germania Suedia Norvegia, Marea Britanie )– consta in fuzionarea institutionala a statului si a religiei – Biserica este institutie de stat, preotii sunt functionari publici. Seful bisericii este monarhul – UK. Parlamentul numeste functiile religioase, statul sustine financiar biserica, etc.
In Romania, se foloseste termenul „Biserica de stat”. Statul finanteaza jumatate din servicile Bisericii. In discursul public se foloseste termenul de „Biserica Nationala” dat fapt ca biserica a jucat un rol important in formarea statului roman.
Tema 4. Religiile de substituţie
Termenul a fost creeat de Max Weber – recuperarea religiozitatii in manipularea simbolica in spatiul public.
Mijloacele traditionale ale Bisericii sunt folosite in scoperi politice cum ar fi: Riturile de initiere sau pelerinajele sau vizitele solemne.
Bellah – a creat un termen – Religie Civila – o recuperarea a religiozitatii pentru viata politica (partidul comunist si partidul american).
Tema 5. Religia şi Constituţia Europeană
Tema 6. Aderarea Turciei şi problema islamului contemporan
Aderarea Turciei reprezinta o mare provocare pentru uniunea Europeana iar motivatia este problema religioasa desi adevarata problema este cea politica datorita faptului ca aceasta depaseste media populatiei europene, are o protectie a economiei extraordinara etc.
Criteriul religios nu este prevazut in criteriile de aderare al UE.
Argumente Pro:
• Dupa ce s-a creat UE, Turcia a depus prima cererea de aderare (1958) dar a fost sistematic amanata
• Turcia este un stat laic
• Sistemul Juridic turcesc este unul european
• Aceasta a devenit o tara laica in 1925 in urma unei lovituri de stat, cand a venit la putere Ataturk. Acesta a creat un regim laic bazat pe dreptul civil dar si-a creeat o putere personala impresionanta.
Argumente contra:
• Economie puternica;
• Depinde de Marea Britanie;
• Numarul mare de musulmani;
• Gardienii democratiei sunt Militari si ei mentin stabilitatea statului laic;
• Instruirea religioasa este obligatorie in scoli;
Identitatea culturala europeana (Modul 3)
Tema I: Ideea de Europa şi conştiinţa europeană
Tema II: Unitate culturala a Uniunii Europene
Folosirea unitatii culturale pentru a legitima un proiect de unificare politica – 3 modele:
1. Modelul Britanic – confederatie, foarte dezcentralizat;
2. Modelul German – Federal, cel mai apropiat de Uniunea Europeana;
3. Modelul Francez – Democratic, conform Uniunii Europene.
In acest proiect politic, conteaza:
• Sistemul de organizare de legitimare;
• ???
Prima Harta a UE a aparut pentru prima data in secolul XII in cronica „Liber Floridus”
Analiza caracteristiciilor comune: Daca populatia are caracteristici psiho – sociologice comune, se poate justifica personalitatea europeana comuna.
Exista 3 modele de constructie culturala:
Edgar Morin – „Gandind Europa” – aplicare a dialecticii lui Hegel
• Abordare pe baza a 2 principii complementare:
o Principiul Dialogic – Unitatea europeana se bazeaza pe principii interdependente asociate (au existat conflicte intre: religie – ratiune; credinta – indoiala; gandire mitica – gandire logica, etc)
o Principiul Recursiei – mementul de sinteza in fiecare ciclu de istorie, dupa care apare o bucla care face trecerea la urmatorul ciclu – ex: revolutia industriala, cei 30 de ani gloriosi dupa al 2-lea R.M.; etc.
• Fenomenul Braudel – a pus in centrul interactiei europei interesul reciproc si modelul francizei
o Sistemul Servitutii – relatia intre Senior si iobagi, intre persoanele care au putere si cele care sunt dependente.
o Sistemul Oraselor Libere – Foarte numeroase in uniunea Europeana, trebuiau recunoscute de principe printr-un edict, aveau libertate conditionata, si rol de aparare – 172 de orase.
o Sistemul de interdependenta – metropola-colonie. Europa – maistrul valorificarii tehnologiei si materialelor altora.
NOLTE – Societate Retea –
• sisteme de unitate intelectuala si cooperare transfrontariera – Ruetele de pelerinaj (santiago, roma)
• Ordinele calugaresti – franciscanii, dominicanii;
• Ordinele cavaleresti - templierii, cavalerii de la malta;
• Orasele targuri – Leipzig – Veronna, Hanovra, Novgorod.
• Bancile – Florenta (familia Medici).
Tema III: Valorile comune
• Valoriile europei sunt valori care s-au raspandit in toata lumea;
• Abordarea istorica are limitele ei dpdv al valoriilor
• Valorile sunt foarte diverese, etc;
Problematica valorilor s-a pus in discutie in momentul proiectului (valoriile – capitolul 2) constitutiei europene.
In Articoul II din fosta constitutie a UE:
• Primul principiu: Respectul demnitatii umane;
o Libertatea, Egalitatea,
o Respectarea drepturiilor omului, statul de drept, etc.
• Consiliul Europei are 3 valori:
o respectarea dreptulrilor omului,
o statul de drept
o pluralismul politic.
• Prima Valoare:
o Familia: 87% valori;
o Munca - 36%;
o Prietenii si relatiile sociale;
o Timpul Liber;
o Religia – 17%;
o Politica – 8%;
o Aceste date sunt confirmate de europarlamentari, care gasesc ~aceleasi valori iar pt noile tari membre sanatatea ocupa 16% iar in tariile mai vechi 32%.
Cele mai intolerante sunt aspectele despre problemele legate de fiscalitate. Homosexualitatea si avortul devin din ce in ce mai tolerate, iar 25% din populatie accepta eutanasierea.
Tema IV: Limbile europene
Limba a fost si este un instrument politic, si dominatia continentala s-a bazat pe limba predominanta.
1924 Limba turca – minoritara, Ataturk a scos limbiile persane etc, a introdus alfabetul normal in locul celui arab, limba turca etc.
In moldova, politica lui Stalin a fost sa incurajeze sinonimele slave (prin manuale etc), iar in limba romana din sec 18, Nicolae Mavrocordat introdusese Limba franceza iar in biserica se vorbera greaca, scrierea chirilica iar populatia vorbea un amestec dintre acestea.
Statutul Limbii:
o In europa nu exista o limba oficiala ci exista 23 de limbi oficiale => UE cheltuieste ~2miliarde Euro pt traduceri.
o „Limba Europeana” – Husserl.
o Argumentul Lingvistic afost folosit in sec 17 – familia Indo-Europeana – entitate lingvistica comuna.
o In lume exista intre 2500 – 7000 de limbi iar peste jumatate sunt vorbite in partea asiatica a Rusiei.
o In Europa sunt 250- 300 - de limbi.
o Aceste 250-300 sunt grupate in mai multe structuri lingvistice – ramuri. Cele mai cunoscute sunt urmatoarele:
o
o Limbile baltice,
o Cele celtice;
o Germanice;
o Grupul Scandinav;
o Grupul Occidental.
o Grupul Limbiilor Romanice:\
o Grupul Oriental in care intra Romana;
o Sub-grupul Italic;
o Sub-grupul retro roman – cea mai apropiata de limba romana
o Sub-grupa galeo-romanica – FR
o Subgrupa Ibero-romanica – SP, port.
o Grupa Slavo-orientala – Rusa Turca etc
o Limba Fino-ugrica – estonia, maghiara etc
1. Limbile Oficiale de stat: Constitutia spune care este limba oficiala. In ultimul caz putem vorbi de un dialect. In Europa – 42 limbi oficiale.
2. Limbiile Oficiale Regionale: caree sunt folosite ca limbi oficiale la nivel de regiuni (ex.: Slovena, frizona – estul Olandei, maghiara etc.)
3. Limbi si dialecte fara statut oficial (limba curda – Turcia, turcii nu recunosc minoritatea curda; limba idis – evrei, ruteana - varianta a limbii ukr).
4. Limbiile Extra-Europene ale populatiei imigrante(populatia asiatica, turca – Germ.; etc).
Diversitatea alfabetelor – in Europa – caracteristici comune.
1. Alfabetul Latin;
2. Alfabetul Chirilic;
3. Alfabetul Arab(noteaza numai consoane – aceleasi litere – mm sensuri);
4. Alfabetul Grecesc – se inspira din alfabetul fenician;
5. Alfabetul Georgian – are toate literele si nu face dif dintre minuscule si majuscule;
6. Alfabetul Ebraic – 22 litere si pana in sec VIII nu folosea vocalele, iar acestea trebuiau deduse;
Influenta Limbiilor Europene in lume:
1. Prima limba vorbita in lume Chineza;
2. Engleza;
3. Spaniola;
4. Rusa;
5. Franceza.
Protectia Limbiilor Minoritare:
Conventia Cadru – protectia limbii minoritare – 1984
Cartea Europeana a limbiilor minoritare si regionale 1992.
Invatarea limbiilor straine:
Exista programe scolare – erasmus, etc.
Portofolil Lingvistic European – permite existenta lingvistica a oricarei persoane ca o competenta.
Cele mai predispuse pt invatarea limbiilor straine – tariile nordice; iar la polul opus se regaseste Ungaria. Principala motivatie pt invatarea limbiilor straine – motivarea pt munca.
Tema V: Europa Multiculturala
Europa este multiculturala datorita fapt. ca :
o este un spatiu al migratiilor;
o importul fortei de munca;
o abordarea comunitarista – se punde accent pe drepturile comunitatiilor;
o abordarea integrationista – se pune accent pe drepturile individului;
o la nivel national a functionat sistemul culturilor predominante – UE NU foloseste paradigma culturiilor predominante – Unitate Diversitate;
o 2 abordari:
i. Drepturile Omului – traditional – drepturiile individului
ii. Drepturile Culturale/Colective – recunoscute in anumite tari.
o Drepturi de reprezentare pentru grupuriile vulnerabile:
o Drepturi culturale ale unor minoritati construite istoric;
o Drepturi culturale ale monoritatiilor amenintate de asimilare.
Diferente dintre interculturalitate si multiculturalitate –
• Interculturalitate – interactiune, schimbare, influenta reciproca;
• Multiculturalitate – diversitate, coexistenta, etc.
Modele – Spatiului Habsburgic, etc.
Tema VI: Romania si Europa
1990 – Doi cercetatori au facut anchete in tarile fost comuniste => apropiere fata de Europa. Exemple:
• Polonia – statut de putere medie pe care l-a obtinut – intre SUA, Marea Britanie, Europa.
• Ungaria – a reactivat piata Uniunii Europene si a pastrat preferintele cu China.
• Romania – Scop – Stabilitate politica – Asteptari minimaliste – Inapoi in Europa, scop – intrarea in consiliul Europei.
Ca sa ajunga la media Economia a Europei statele mentionate mai jos au nevoie de:
• Cehia – 9ani;
• Slovacia – 7ani;
• Ungaria – 19ani;
• Polonia – 24ani;
• Estonia – 33ani;
• Lituania – 55ani;
• Bulgaria – 80ani;
• Romania – 65ani.
Momentul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana – similar cu Tratatul de la Versailles.
„Noi si Europa” (2004) – Adrian Neculau – Arata gradul de pregatire al Romaniei la intrarea in Uniunea Europeana. Pregatirea pentru UE este inegala in functie de anumite regiuni: 45% nu stiu ce este UE; 60% doreau intrarea in UE iar 60% intelegeau UE ca un trai mai bun.
Divan Golescu – boier a facut o calatorie pana in Viena si constata anumite diferente esentiale: Haine, alimente, complexul de inferioritate fata de occident si de superioritate.
Cercetare in momentul intrarii in Uniunea Europeana – „valori romanesti, valori europene”.
• Progrese fata de 2005;
• 60% vad si dezavantaje;
• Valori respectate:
o 88% apreciaza pluralismul politic;
o 66% minoritatiile;
o 80% disparitia romilor;
o 64% egalitatea de gen.
Tema VIII: Rolul Universitatilor
Universitatea este o institutie fundamentala in constructia europeana.
Prima Universitate a fost fondata in secolul VIII la Bagdad, dar era un centru intelectual cu rol de universitate.
Prima universtitate a aparut in 1088 la Bolonia. Ca metoda erau certuri intre preoti care predau si Papa. => Papa le-a acordat autonomie(dreptul de-a preda oriunde).
Curicumul era organizat pe d filiere de formare: Trivium – gramatica, retorica si logica; si cvatrivium – aritmetica, astronomia muzica si geometria.
Universitatiile aveau o singrua limba, si un singur Curicum.
Primele Universitati:
• Bolonia 1088;
• Oxford si Sorbona (1214);
• Coimbra, Saracoza, Praga – sec XIV;
Trei modele de Universitate:
• Modelul Sorbona-Oxford: Universitatea ca centru de predare al cunoasterii universale;
• Modelul Humboldt 1810 – Universitatea cu vocatie de cercetare;
• Modelul lui Napoleon – Fr – Modelul Scoliilor Nationale superioare – cu vocatie de cercetare.
• Modelul Comunitar adoptat de comunitatile puritane(sf sec XIX) – Universitatea cu vocatie comunitara – care serveste comunitate.
Contributia Universitatilor la constructia europeana:
• Formeaza profesionisti in integrarea europeana;
• Universitatiile asigura dimensiunea europeana a studiilor;
• Programe de mobilitate ale universitatilor;
• Contribuie la armonizarea politicilor europene.
Tema II: Unitate culturala a Uniunii Europene
Folosirea unitatii culturale pentru a legitima un proiect de unificare politica – 3 modele:
1. Modelul Britanic – confederatie, foarte dezcentralizat;
2. Modelul German – Federal, cel mai apropiat de Uniunea Europeana;
3. Modelul Francez – Democratic, conform Uniunii Europene.
In acest proiect politic, conteaza:
• Sistemul de organizare de legitimare;
• ???
Prima Harta a UE a aparut pentru prima data in secolul XII in cronica „Liber Floridus”
Analiza caracteristiciilor comune: Daca populatia are caracteristici psiho – sociologice comune, se poate justifica personalitatea europeana comuna.
Exista 3 modele de constructie culturala:
Edgar Morin – „Gandind Europa” – aplicare a dialecticii lui Hegel
• Abordare pe baza a 2 principii complementare:
o Principiul Dialogic – Unitatea europeana se bazeaza pe principii interdependente asociate (au existat conflicte intre: religie – ratiune; credinta – indoiala; gandire mitica – gandire logica, etc)
o Principiul Recursiei – mementul de sinteza in fiecare ciclu de istorie, dupa care apare o bucla care face trecerea la urmatorul ciclu – ex: revolutia industriala, cei 30 de ani gloriosi dupa al 2-lea R.M.; etc.
• Fenomenul Braudel – a pus in centrul interactiei europei interesul reciproc si modelul francizei
o Sistemul Servitutii – relatia intre Senior si iobagi, intre persoanele care au putere si cele care sunt dependente.
o Sistemul Oraselor Libere – Foarte numeroase in uniunea Europeana, trebuiau recunoscute de principe printr-un edict, aveau libertate conditionata, si rol de aparare – 172 de orase.
o Sistemul de interdependenta – metropola-colonie. Europa – maistrul valorificarii tehnologiei si materialelor altora.
NOLTE – Societate Retea –
• sisteme de unitate intelectuala si cooperare transfrontariera – Ruetele de pelerinaj (santiago, roma)
• Ordinele calugaresti – franciscanii, dominicanii;
• Ordinele cavaleresti - templierii, cavalerii de la malta;
• Orasele targuri – Leipzig – Veronna, Hanovra, Novgorod.
• Bancile – Florenta (familia Medici).
Tema III: Valorile comune
• Valoriile europei sunt valori care s-au raspandit in toata lumea;
• Abordarea istorica are limitele ei dpdv al valoriilor
• Valorile sunt foarte diverese, etc;
Problematica valorilor s-a pus in discutie in momentul proiectului (valoriile – capitolul 2) constitutiei europene.
In Articoul II din fosta constitutie a UE:
• Primul principiu: Respectul demnitatii umane;
o Libertatea, Egalitatea,
o Respectarea drepturiilor omului, statul de drept, etc.
• Consiliul Europei are 3 valori:
o respectarea dreptulrilor omului,
o statul de drept
o pluralismul politic.
• Prima Valoare:
o Familia: 87% valori;
o Munca - 36%;
o Prietenii si relatiile sociale;
o Timpul Liber;
o Religia – 17%;
o Politica – 8%;
o Aceste date sunt confirmate de europarlamentari, care gasesc ~aceleasi valori iar pt noile tari membre sanatatea ocupa 16% iar in tariile mai vechi 32%.
Cele mai intolerante sunt aspectele despre problemele legate de fiscalitate. Homosexualitatea si avortul devin din ce in ce mai tolerate, iar 25% din populatie accepta eutanasierea.
Tema IV: Limbile europene
Limba a fost si este un instrument politic, si dominatia continentala s-a bazat pe limba predominanta.
1924 Limba turca – minoritara, Ataturk a scos limbiile persane etc, a introdus alfabetul normal in locul celui arab, limba turca etc.
In moldova, politica lui Stalin a fost sa incurajeze sinonimele slave (prin manuale etc), iar in limba romana din sec 18, Nicolae Mavrocordat introdusese Limba franceza iar in biserica se vorbera greaca, scrierea chirilica iar populatia vorbea un amestec dintre acestea.
Statutul Limbii:
o In europa nu exista o limba oficiala ci exista 23 de limbi oficiale => UE cheltuieste ~2miliarde Euro pt traduceri.
o „Limba Europeana” – Husserl.
o Argumentul Lingvistic afost folosit in sec 17 – familia Indo-Europeana – entitate lingvistica comuna.
o In lume exista intre 2500 – 7000 de limbi iar peste jumatate sunt vorbite in partea asiatica a Rusiei.
o In Europa sunt 250- 300 - de limbi.
o Aceste 250-300 sunt grupate in mai multe structuri lingvistice – ramuri. Cele mai cunoscute sunt urmatoarele:
o
o Limbile baltice,
o Cele celtice;
o Germanice;
o Grupul Scandinav;
o Grupul Occidental.
o Grupul Limbiilor Romanice:\
o Grupul Oriental in care intra Romana;
o Sub-grupul Italic;
o Sub-grupul retro roman – cea mai apropiata de limba romana
o Sub-grupa galeo-romanica – FR
o Subgrupa Ibero-romanica – SP, port.
o Grupa Slavo-orientala – Rusa Turca etc
o Limba Fino-ugrica – estonia, maghiara etc
1. Limbile Oficiale de stat: Constitutia spune care este limba oficiala. In ultimul caz putem vorbi de un dialect. In Europa – 42 limbi oficiale.
2. Limbiile Oficiale Regionale: caree sunt folosite ca limbi oficiale la nivel de regiuni (ex.: Slovena, frizona – estul Olandei, maghiara etc.)
3. Limbi si dialecte fara statut oficial (limba curda – Turcia, turcii nu recunosc minoritatea curda; limba idis – evrei, ruteana - varianta a limbii ukr).
4. Limbiile Extra-Europene ale populatiei imigrante(populatia asiatica, turca – Germ.; etc).
Diversitatea alfabetelor – in Europa – caracteristici comune.
1. Alfabetul Latin;
2. Alfabetul Chirilic;
3. Alfabetul Arab(noteaza numai consoane – aceleasi litere – mm sensuri);
4. Alfabetul Grecesc – se inspira din alfabetul fenician;
5. Alfabetul Georgian – are toate literele si nu face dif dintre minuscule si majuscule;
6. Alfabetul Ebraic – 22 litere si pana in sec VIII nu folosea vocalele, iar acestea trebuiau deduse;
Influenta Limbiilor Europene in lume:
1. Prima limba vorbita in lume Chineza;
2. Engleza;
3. Spaniola;
4. Rusa;
5. Franceza.
Protectia Limbiilor Minoritare:
Conventia Cadru – protectia limbii minoritare – 1984
Cartea Europeana a limbiilor minoritare si regionale 1992.
Invatarea limbiilor straine:
Exista programe scolare – erasmus, etc.
Portofolil Lingvistic European – permite existenta lingvistica a oricarei persoane ca o competenta.
Cele mai predispuse pt invatarea limbiilor straine – tariile nordice; iar la polul opus se regaseste Ungaria. Principala motivatie pt invatarea limbiilor straine – motivarea pt munca.
Tema V: Europa Multiculturala
Europa este multiculturala datorita fapt. ca :
o este un spatiu al migratiilor;
o importul fortei de munca;
o abordarea comunitarista – se punde accent pe drepturile comunitatiilor;
o abordarea integrationista – se pune accent pe drepturile individului;
o la nivel national a functionat sistemul culturilor predominante – UE NU foloseste paradigma culturiilor predominante – Unitate Diversitate;
o 2 abordari:
i. Drepturile Omului – traditional – drepturiile individului
ii. Drepturile Culturale/Colective – recunoscute in anumite tari.
o Drepturi de reprezentare pentru grupuriile vulnerabile:
o Drepturi culturale ale unor minoritati construite istoric;
o Drepturi culturale ale monoritatiilor amenintate de asimilare.
Diferente dintre interculturalitate si multiculturalitate –
• Interculturalitate – interactiune, schimbare, influenta reciproca;
• Multiculturalitate – diversitate, coexistenta, etc.
Modele – Spatiului Habsburgic, etc.
Tema VI: Romania si Europa
1990 – Doi cercetatori au facut anchete in tarile fost comuniste => apropiere fata de Europa. Exemple:
• Polonia – statut de putere medie pe care l-a obtinut – intre SUA, Marea Britanie, Europa.
• Ungaria – a reactivat piata Uniunii Europene si a pastrat preferintele cu China.
• Romania – Scop – Stabilitate politica – Asteptari minimaliste – Inapoi in Europa, scop – intrarea in consiliul Europei.
Ca sa ajunga la media Economia a Europei statele mentionate mai jos au nevoie de:
• Cehia – 9ani;
• Slovacia – 7ani;
• Ungaria – 19ani;
• Polonia – 24ani;
• Estonia – 33ani;
• Lituania – 55ani;
• Bulgaria – 80ani;
• Romania – 65ani.
Momentul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana – similar cu Tratatul de la Versailles.
„Noi si Europa” (2004) – Adrian Neculau – Arata gradul de pregatire al Romaniei la intrarea in Uniunea Europeana. Pregatirea pentru UE este inegala in functie de anumite regiuni: 45% nu stiu ce este UE; 60% doreau intrarea in UE iar 60% intelegeau UE ca un trai mai bun.
Divan Golescu – boier a facut o calatorie pana in Viena si constata anumite diferente esentiale: Haine, alimente, complexul de inferioritate fata de occident si de superioritate.
Cercetare in momentul intrarii in Uniunea Europeana – „valori romanesti, valori europene”.
• Progrese fata de 2005;
• 60% vad si dezavantaje;
• Valori respectate:
o 88% apreciaza pluralismul politic;
o 66% minoritatiile;
o 80% disparitia romilor;
o 64% egalitatea de gen.
Tema VIII: Rolul Universitatilor
Universitatea este o institutie fundamentala in constructia europeana.
Prima Universitate a fost fondata in secolul VIII la Bagdad, dar era un centru intelectual cu rol de universitate.
Prima universtitate a aparut in 1088 la Bolonia. Ca metoda erau certuri intre preoti care predau si Papa. => Papa le-a acordat autonomie(dreptul de-a preda oriunde).
Curicumul era organizat pe d filiere de formare: Trivium – gramatica, retorica si logica; si cvatrivium – aritmetica, astronomia muzica si geometria.
Universitatiile aveau o singrua limba, si un singur Curicum.
Primele Universitati:
• Bolonia 1088;
• Oxford si Sorbona (1214);
• Coimbra, Saracoza, Praga – sec XIV;
Trei modele de Universitate:
• Modelul Sorbona-Oxford: Universitatea ca centru de predare al cunoasterii universale;
• Modelul Humboldt 1810 – Universitatea cu vocatie de cercetare;
• Modelul lui Napoleon – Fr – Modelul Scoliilor Nationale superioare – cu vocatie de cercetare.
• Modelul Comunitar adoptat de comunitatile puritane(sf sec XIX) – Universitatea cu vocatie comunitara – care serveste comunitate.
Contributia Universitatilor la constructia europeana:
• Formeaza profesionisti in integrarea europeana;
• Universitatiile asigura dimensiunea europeana a studiilor;
• Programe de mobilitate ale universitatilor;
• Contribuie la armonizarea politicilor europene.
18 decembrie 2010
C.F.S. Curs 9
Societatile sunt compuse din oameni care difera intre ei dpdv al pozitiei pe care o au, de aceea vorbim de stratificare. Diferentele tin de multe posibile variabile.
Diferentieri mari in societate:
-pe baza de rasa
-pe baza de etnie
Rasa si etnie
Conceptul de rasa este un concept modern care provine din bilogie; originea termenului vine din eng. Ras = apa care circula la moara printr-un jgheab => 2 sensuri pentru race = intrecere de viteza, rasa; it.
Clasificarea in specii si subspecii se face dupa 3 criterii:
- geografic (dupa locatia geografica a unei specii)
- morfologice (care tin de variatile morfologice din interiorul unei specii. Ex: vultur plesuv)
- de ecosistem (ex: potarniche de balta)
In cazul fiintei umane exista mai multe rase:
1. caucaziama (alba)
2. negroida
3. mongoloida
Alte 2 tipuri de rase gasite de cercetatori: oceaniana (din Oceania; aduc mongoloizi insa nu f. tare) si amer-indiana (indienii originari din America; Pieile Rosii; ponederea lor este f. mica la nivelul populatiei planetare)
Rasa este un concept social desi caracteristicile ei tin de biologie. Acest lucru este datorat faptului ca in realitate, elementele care sunt importante pentru noi in viata sociala sunt elemente exterioare care nu au relevanta biologica semnificativa. Noi cand ne raportam la rasa ne raportam la diferente care sunt nule dpdv biologic insa sunt valorificate social.
Etnia se refera la un grup de oameni care au caracteristici culturale comune (fond cultural, limba, constiinta apartenentei la grup). Intre rasa si etnie exista un raport general de incluziune in sensul in care in interiorul unei rase exista mai multe etnii. Rasa si etnia se intrepatrund deoarece o rasa poate avea mai multe etnii (americanii) dar si o etnie poate avea mai multe rase.
Rasa si etnia se intrepatrund fiindca nu exista o corespondenta unitara.
Raporturile din societate se bazeaza pe raporturile de putere-forma de dominatie in grupuri, clase, categorii. Este necesara o structura ierarhica pe categorii. In orice societate exista tendinta de a se forma grupuri majoritare si grupuri minoritare.
Wilth: - grup minoritar (dominat, obiect al dominatiei)
- grup majoritar (dominant, subiect al dominatiei)
Grupul minoritar este un grup care este obiect al dominatiei unei alte categorii, unui alt grup, care sufera tratamente discriminatorii colective si care au constiinta apartenentei acelui grup si a dominatiei. Grupurile minoritare pot avea o baza rasiala sau etnica. Un grup minoritar nu este minoritar obligatoriu dpdv geografic.Ex: coloniile India, Africa de Sud. Exista situatia in care un grup minoritar este ultramajoritar demografic.
Grupul minoritar este obiect al discriminarii, iar dominatia asupra sa consta in limitarea accesului la putere si la resursele de toate felurile, inclusiv la institutii.
Relatiile de dominatie dintre majoritari si minoritari au mai multe pattern-uri, pe care le putem organiza de la cele mai dure la cele mai tolerante.
- Cea mai dura: genocidul (presupune exterminarea unei populatii de catre o alta in baza unui program sistematic => genocidul este o actiune deliberata, se propune in mod clar, constient exterminarea unei populatii; genocidul nu se refera la numar ci intentia in sine este importanta, nu rezultatul; Cel mai mare genocid al lumii: statul american – indienii, urmati de europeni – popoarele africane. Genocidul se intalneste si astazi.)
- Dure: expulzarea (alungarea de pe un teritoriu a unei populatii. Ex: tot statul American – indieni, URSS. Expulzarile au si motive economice si/sau politice), sclavia (se bazeaza pe o relatie de dominatie toatala asupra unor indivizi; Sclavia exista si asta in multe tari africane, in Asia insa nu se mai intalneste la nivelul de politica de stat), segregarea (izolarea fizica si institutionala a unui grup etnic/rasial. Doctrina “separati dar egali”; segregarea poate fi voluntara sau involuntara. Segregarea poate fi de iuree – pe baza de legi si da fecto – asa actioneaza ea. Segregarea poate fi voluntara sau involuntara. Orasele sau cartierele chinezesti sunt forme de segregare voluntara preferate pentru mentinerea modelului civilizatiei si populatiei respective), asimilarea (integrarea unei comunitati, a unui grup, in cel majoritar)
- Cele mai tolerante: marcate de casatoriile interetnice sau interrasiale.
Stereotipul apare numai atunci cand nu exista suficienta informatie => tindem sa generalizam. Stereotipurile pot fi pozitive/negative. Exista in masura in care o categorie grupala este recunoscuta sau exista o reprezentare a lor.
Stereotip = caracteristica acordata unei persoane in absenta informatiilor despre aceasta, doar pe baza apartenentei persoanei la un grup rasial, etnic.
Regula este aceea ca o caracteristica tine de individ iar stereotipul nu are o baza reala la nivel de individ insa poate avea la nivel de grup. In baza stereotipurilor exista 2 feluri de raportari ale indivizilor : prejudicii (atitudine fata de un individ pe baza uni stereotip; atitudine pozitiva sau negativa bazata pe un stereotip), discriminare (tratamentul, comportamentul diferit fata de cineva pe baza unui stereotip).
Robert Merton imparte populatia in 4 dpdv al prejudiciilor si al discriminarii:
1) bigotul adevarat: prejudiciaza si discrimineaza
2) liberalul puternic: nu prejudiciaza, nu discrimineaza
3) bigotul precaut: prejudiciaza dar nu discrimineaza
4) liberalul slab: nu prejudiciaza insa discrimineaza
John Dollard – “Teoria tapului ispasitor”: Oamenii au nevoie de o explicatie pentru frustrarile pe care le ai - tensiunea + nevoia de a sanctiona in afara grupului
“Teoria personalitatii autoritariene” este lansata de Adorno (evreu): oamenii care au trait in familii reci, cu relatii puternice de autoritare a parintilor, la randul lor vor avea o personalitate autoritara, vor dori ordine si vor dori sa domine.
Exista si alte teorii. Ele tin de abordarea functionala => raporturile dintre rase si etnii sunt functionale intr-o societate la un moment dat Teoriile interactionaliste sugereaza ca modelele de raportare etnica si rasiala au o baza in etichetele pe care oamenii le pun -> sanse de cariera, venituri, intarirea spiritului national
Teoriile conflictualiste sugereaza ca raporturile etnice si rasiale se bazeaza pe conflictul dintre clase.
Rasism si nationalism – ideologii care pleaca de la conceptul de rasa, respectiv etnie.
Propun un mod de gandire alactiunii sociale pe baza superioritatii unei rase in raport cu altele.
Rasismul
Rasismul este o creatie stiintifica. Rasismul nu a existat decat in modernitate. Pana atunci, raporturile se stabileau pe baza religiei. Biologia si-a propus sa clsifice rasele animale si a inceput sa descopere niveluri de evolutii diferite. Iluminismul a adus “Teza iluminarii” => diferentele intre categorii. De aceea, cei inferiori trebuiau ilumiati. Fascismul si nazismul au fost programe ale marxismului. Politica de tip rasist a fost real propusa ca politica de stat odata cu nazismul. Politica imperisabila a lui Hitler are o baza filosofica reala – cea dintre neam si teriroiu. “Sufletul mare cere un teritoriu mare” -> spatiul vial. Marile puteri au o zona de influenta mare, idee ce persista si astazi. Politica antisemita a fost un model cultural european.
Nationalismul
Nationalismul are 2 dimensiuni. Cea pozitiva este legata de aparitia statelor nationale. Conceptul actual de stat este cel de stat-natiune.
Natiunea este mai presus de orice. Interesul national este mai sus decat orice interes public sau privat.
Nationalismul a capatat si o dimensiune negativa in sensul unei ideologii care urmareste actiunea impotriva altor grupuri nationale sau etnice. Nationalism – sens de baza: constructia identitatii de tip national
Pt ca o societate sa poata exista trebuie sa produca bunuri pt. a supravietui. Marx crede ca elementul definitoriu este modul in care oamenii produc. Marx nu foloseste termenul de societate ci conceptul de “formatiune sociala economica” pentru ca ele sunt caracterizate de un mod de productie particular (Modul de productie are 2 elemente: fortele de productie – componenta economica; relatiile de productie – componenta sociala). Formatiunile evolueaza, se schimba la perioade mari de timp. Fortele de producte cresc constant, se diversifica, munca devine mai calificata. In orice mod de productie apare un decalaj. Revolutiile apar datorita decalajului intre relatii si forte.
Formatiunea social-economica a comunei primitive:
• relatii de proprietate comuna -> nu are clase sociale
• forte de productie rudimentare ce nu permit acumularea
• raporturile nu pot fi de dominatie
Formatiunea social-economica de tip sclavagistt:
• stapanii de sclavi ce se diferentiaza pe baza faptului ca pot domina pentru ca sunt proprietarii mijloacelor de productie
• orice proprietate privata la origine este un furt
• proprietatea privata este considerata cheia exploatarii umanitatii
Formatiunea social-economica de tip feudal:
• cei legati de glie
• nu mai exista proprietate privata ca atare – liberalism
Formatiunea social-economica de tip capitalist:
• capitalistii – proprietarii mijloacelor de productie
• proletarii – pentru a obtine veniturile necesare trebuie sa-si vanda forta de munca (salariu)
• instrainarea muncii este exploatare deoarece plusvaloarea este facuta de forta de munca si insusita de capitalisti
In perspectiva lui Marx: C+V = C+V+P
Unde: C – capital constant => se pastreaza in timpul unui proces de productie
V – capital variabil => dat de pretul fortei de munca
P – plusvaloarea (creata de proletari)
Rezulta cresterea polaritatii societatii si a decalajului intre nivelul de forte si relatii de productie.
Revolutia de tip comunist redefineste proprietatea -> comunismul este umanist. Socialismul este etapa de tranzitie. Ideea unei societati egalitare a bunastarii este foarte veche – societate egalitara, fara proprietate privata si castig.
Capitalismul a evoluat si pe o alta forma de capital – actiuni in locul capitalului. Revolutiile secolului XX au facut ca societatea sa fie structurata diferit. Intre democratie si capitalism exista chiar relatii antagonice.
Critica lui Paretto (care zice al un moment dat ca fascismul este mai bun decat comunismul) :
1) nu poate exista o societate fara structurare
2) o clasa nu poate sa conduca pentru ca elitele conduc. Societatile comuniste vor fi conduse de elite care vor lupta in numele unei clase, a proletarilor.
Capitalismul nu va aparea in toate tarile simultan asa cum a prognozat Marx. (a aparut prima data in URSS)
Cei mai importanti ganditori marxisti s-a dezvoltat in tarile ex-comuniste pentru ca nu s-au raportat la concepte predefinite ci la textele propriu-zise.
Critica lui Max Webber:
- Societatea se clasifica in baza statusului (pozitie pe care o pot ocupa indiferent de venituri si de prestigiu) si a partidului.
- Indicator de prestigiu:
• primarul, medicii, avocatii, profesorii
• artistul, entertainerul
• spalatori de geamuri, gunoieri
Istoria nu urmareste intotdeauna lupta de clasa.
Contemporanitatea nu accentueaza societatea formata din proprietari.
Dpdv economic exi sta o diferenta intre avere si venit. Averea este un criteriu de valorificare in societatea premoderna. Venitul este un concept introdus de modernitate, tine strict de cat castigi. Dpdv al veniturilor oamenii se impart in 3 categorii:
• bogati
• clasa de mijloc: gulere albe, gulere albastre
• saraci
Saracia este o provocare importanta in secolul XX. S-au luat politici sociale antisaracie pentru a diminua conflictul social. Saracia absoluta se refera la suma de bani minima pentru a consuma resursele necesare supravietuirii. Saracia relativa depinde de veniturile minime ale societatii. Saracia tine de perceptia asupra sinelui si a situatiei, ce nu este identica.
Saracii sunt utili din mai multe pucte de vedere in societate:
- ajuta piata muncii asupra careia exercita o presiune pentru ca acceota orice venit si orice mod de lucru
- nivelul prestigiului slujbelor este mult mai scazut
- sunt o masa electorala perfecta -> au o importanta electorala foarte mare
- ofera de lucru asistentilor sociali si celor care studiaza dpdv social saracia
- au o functie sociala proprie
Etichetele produc diferente care intaresc statutul defavorizant. Ajutorul trebuie sa vina din partea statului pentru cineva care nu se poate ajuta singur dar sa nu se creeze dependenta si invatare sociala pentru asistare (blocheaza dorinta individului de a cauta solutii reale).
Mobilitatea sociala se refera la deplasarea grupurilor sau indivizilor intre straturi, Sugereaza capacitatea de a se schimba:
- pe verticala (ascendent, descendent)
- pe orizontala
- intragenerationala (un individ reuseste sa aiba o evolutie constanta in generatia sa)
- intergenerationale (intre generatii. Generation gap)
Permisivitatea de a trece intre straturi tine de normele de deplasare sociala (juridice si reale – de iure si de facto)
Diferentieri mari in societate:
-pe baza de rasa
-pe baza de etnie
Rasa si etnie
Conceptul de rasa este un concept modern care provine din bilogie; originea termenului vine din eng. Ras = apa care circula la moara printr-un jgheab => 2 sensuri pentru race = intrecere de viteza, rasa; it.
Clasificarea in specii si subspecii se face dupa 3 criterii:
- geografic (dupa locatia geografica a unei specii)
- morfologice (care tin de variatile morfologice din interiorul unei specii. Ex: vultur plesuv)
- de ecosistem (ex: potarniche de balta)
In cazul fiintei umane exista mai multe rase:
1. caucaziama (alba)
2. negroida
3. mongoloida
Alte 2 tipuri de rase gasite de cercetatori: oceaniana (din Oceania; aduc mongoloizi insa nu f. tare) si amer-indiana (indienii originari din America; Pieile Rosii; ponederea lor este f. mica la nivelul populatiei planetare)
Rasa este un concept social desi caracteristicile ei tin de biologie. Acest lucru este datorat faptului ca in realitate, elementele care sunt importante pentru noi in viata sociala sunt elemente exterioare care nu au relevanta biologica semnificativa. Noi cand ne raportam la rasa ne raportam la diferente care sunt nule dpdv biologic insa sunt valorificate social.
Etnia se refera la un grup de oameni care au caracteristici culturale comune (fond cultural, limba, constiinta apartenentei la grup). Intre rasa si etnie exista un raport general de incluziune in sensul in care in interiorul unei rase exista mai multe etnii. Rasa si etnia se intrepatrund deoarece o rasa poate avea mai multe etnii (americanii) dar si o etnie poate avea mai multe rase.
Rasa si etnia se intrepatrund fiindca nu exista o corespondenta unitara.
Raporturile din societate se bazeaza pe raporturile de putere-forma de dominatie in grupuri, clase, categorii. Este necesara o structura ierarhica pe categorii. In orice societate exista tendinta de a se forma grupuri majoritare si grupuri minoritare.
Wilth: - grup minoritar (dominat, obiect al dominatiei)
- grup majoritar (dominant, subiect al dominatiei)
Grupul minoritar este un grup care este obiect al dominatiei unei alte categorii, unui alt grup, care sufera tratamente discriminatorii colective si care au constiinta apartenentei acelui grup si a dominatiei. Grupurile minoritare pot avea o baza rasiala sau etnica. Un grup minoritar nu este minoritar obligatoriu dpdv geografic.Ex: coloniile India, Africa de Sud. Exista situatia in care un grup minoritar este ultramajoritar demografic.
Grupul minoritar este obiect al discriminarii, iar dominatia asupra sa consta in limitarea accesului la putere si la resursele de toate felurile, inclusiv la institutii.
Relatiile de dominatie dintre majoritari si minoritari au mai multe pattern-uri, pe care le putem organiza de la cele mai dure la cele mai tolerante.
- Cea mai dura: genocidul (presupune exterminarea unei populatii de catre o alta in baza unui program sistematic => genocidul este o actiune deliberata, se propune in mod clar, constient exterminarea unei populatii; genocidul nu se refera la numar ci intentia in sine este importanta, nu rezultatul; Cel mai mare genocid al lumii: statul american – indienii, urmati de europeni – popoarele africane. Genocidul se intalneste si astazi.)
- Dure: expulzarea (alungarea de pe un teritoriu a unei populatii. Ex: tot statul American – indieni, URSS. Expulzarile au si motive economice si/sau politice), sclavia (se bazeaza pe o relatie de dominatie toatala asupra unor indivizi; Sclavia exista si asta in multe tari africane, in Asia insa nu se mai intalneste la nivelul de politica de stat), segregarea (izolarea fizica si institutionala a unui grup etnic/rasial. Doctrina “separati dar egali”; segregarea poate fi voluntara sau involuntara. Segregarea poate fi de iuree – pe baza de legi si da fecto – asa actioneaza ea. Segregarea poate fi voluntara sau involuntara. Orasele sau cartierele chinezesti sunt forme de segregare voluntara preferate pentru mentinerea modelului civilizatiei si populatiei respective), asimilarea (integrarea unei comunitati, a unui grup, in cel majoritar)
- Cele mai tolerante: marcate de casatoriile interetnice sau interrasiale.
Stereotipul apare numai atunci cand nu exista suficienta informatie => tindem sa generalizam. Stereotipurile pot fi pozitive/negative. Exista in masura in care o categorie grupala este recunoscuta sau exista o reprezentare a lor.
Stereotip = caracteristica acordata unei persoane in absenta informatiilor despre aceasta, doar pe baza apartenentei persoanei la un grup rasial, etnic.
Regula este aceea ca o caracteristica tine de individ iar stereotipul nu are o baza reala la nivel de individ insa poate avea la nivel de grup. In baza stereotipurilor exista 2 feluri de raportari ale indivizilor : prejudicii (atitudine fata de un individ pe baza uni stereotip; atitudine pozitiva sau negativa bazata pe un stereotip), discriminare (tratamentul, comportamentul diferit fata de cineva pe baza unui stereotip).
Robert Merton imparte populatia in 4 dpdv al prejudiciilor si al discriminarii:
1) bigotul adevarat: prejudiciaza si discrimineaza
2) liberalul puternic: nu prejudiciaza, nu discrimineaza
3) bigotul precaut: prejudiciaza dar nu discrimineaza
4) liberalul slab: nu prejudiciaza insa discrimineaza
John Dollard – “Teoria tapului ispasitor”: Oamenii au nevoie de o explicatie pentru frustrarile pe care le ai - tensiunea + nevoia de a sanctiona in afara grupului
“Teoria personalitatii autoritariene” este lansata de Adorno (evreu): oamenii care au trait in familii reci, cu relatii puternice de autoritare a parintilor, la randul lor vor avea o personalitate autoritara, vor dori ordine si vor dori sa domine.
Exista si alte teorii. Ele tin de abordarea functionala => raporturile dintre rase si etnii sunt functionale intr-o societate la un moment dat Teoriile interactionaliste sugereaza ca modelele de raportare etnica si rasiala au o baza in etichetele pe care oamenii le pun -> sanse de cariera, venituri, intarirea spiritului national
Teoriile conflictualiste sugereaza ca raporturile etnice si rasiale se bazeaza pe conflictul dintre clase.
Rasism si nationalism – ideologii care pleaca de la conceptul de rasa, respectiv etnie.
Propun un mod de gandire alactiunii sociale pe baza superioritatii unei rase in raport cu altele.
Rasismul
Rasismul este o creatie stiintifica. Rasismul nu a existat decat in modernitate. Pana atunci, raporturile se stabileau pe baza religiei. Biologia si-a propus sa clsifice rasele animale si a inceput sa descopere niveluri de evolutii diferite. Iluminismul a adus “Teza iluminarii” => diferentele intre categorii. De aceea, cei inferiori trebuiau ilumiati. Fascismul si nazismul au fost programe ale marxismului. Politica de tip rasist a fost real propusa ca politica de stat odata cu nazismul. Politica imperisabila a lui Hitler are o baza filosofica reala – cea dintre neam si teriroiu. “Sufletul mare cere un teritoriu mare” -> spatiul vial. Marile puteri au o zona de influenta mare, idee ce persista si astazi. Politica antisemita a fost un model cultural european.
Nationalismul
Nationalismul are 2 dimensiuni. Cea pozitiva este legata de aparitia statelor nationale. Conceptul actual de stat este cel de stat-natiune.
Natiunea este mai presus de orice. Interesul national este mai sus decat orice interes public sau privat.
Nationalismul a capatat si o dimensiune negativa in sensul unei ideologii care urmareste actiunea impotriva altor grupuri nationale sau etnice. Nationalism – sens de baza: constructia identitatii de tip national
Pt ca o societate sa poata exista trebuie sa produca bunuri pt. a supravietui. Marx crede ca elementul definitoriu este modul in care oamenii produc. Marx nu foloseste termenul de societate ci conceptul de “formatiune sociala economica” pentru ca ele sunt caracterizate de un mod de productie particular (Modul de productie are 2 elemente: fortele de productie – componenta economica; relatiile de productie – componenta sociala). Formatiunile evolueaza, se schimba la perioade mari de timp. Fortele de producte cresc constant, se diversifica, munca devine mai calificata. In orice mod de productie apare un decalaj. Revolutiile apar datorita decalajului intre relatii si forte.
Formatiunea social-economica a comunei primitive:
• relatii de proprietate comuna -> nu are clase sociale
• forte de productie rudimentare ce nu permit acumularea
• raporturile nu pot fi de dominatie
Formatiunea social-economica de tip sclavagistt:
• stapanii de sclavi ce se diferentiaza pe baza faptului ca pot domina pentru ca sunt proprietarii mijloacelor de productie
• orice proprietate privata la origine este un furt
• proprietatea privata este considerata cheia exploatarii umanitatii
Formatiunea social-economica de tip feudal:
• cei legati de glie
• nu mai exista proprietate privata ca atare – liberalism
Formatiunea social-economica de tip capitalist:
• capitalistii – proprietarii mijloacelor de productie
• proletarii – pentru a obtine veniturile necesare trebuie sa-si vanda forta de munca (salariu)
• instrainarea muncii este exploatare deoarece plusvaloarea este facuta de forta de munca si insusita de capitalisti
In perspectiva lui Marx: C+V = C+V+P
Unde: C – capital constant => se pastreaza in timpul unui proces de productie
V – capital variabil => dat de pretul fortei de munca
P – plusvaloarea (creata de proletari)
Rezulta cresterea polaritatii societatii si a decalajului intre nivelul de forte si relatii de productie.
Revolutia de tip comunist redefineste proprietatea -> comunismul este umanist. Socialismul este etapa de tranzitie. Ideea unei societati egalitare a bunastarii este foarte veche – societate egalitara, fara proprietate privata si castig.
Capitalismul a evoluat si pe o alta forma de capital – actiuni in locul capitalului. Revolutiile secolului XX au facut ca societatea sa fie structurata diferit. Intre democratie si capitalism exista chiar relatii antagonice.
Critica lui Paretto (care zice al un moment dat ca fascismul este mai bun decat comunismul) :
1) nu poate exista o societate fara structurare
2) o clasa nu poate sa conduca pentru ca elitele conduc. Societatile comuniste vor fi conduse de elite care vor lupta in numele unei clase, a proletarilor.
Capitalismul nu va aparea in toate tarile simultan asa cum a prognozat Marx. (a aparut prima data in URSS)
Cei mai importanti ganditori marxisti s-a dezvoltat in tarile ex-comuniste pentru ca nu s-au raportat la concepte predefinite ci la textele propriu-zise.
Critica lui Max Webber:
- Societatea se clasifica in baza statusului (pozitie pe care o pot ocupa indiferent de venituri si de prestigiu) si a partidului.
- Indicator de prestigiu:
• primarul, medicii, avocatii, profesorii
• artistul, entertainerul
• spalatori de geamuri, gunoieri
Istoria nu urmareste intotdeauna lupta de clasa.
Contemporanitatea nu accentueaza societatea formata din proprietari.
Dpdv economic exi sta o diferenta intre avere si venit. Averea este un criteriu de valorificare in societatea premoderna. Venitul este un concept introdus de modernitate, tine strict de cat castigi. Dpdv al veniturilor oamenii se impart in 3 categorii:
• bogati
• clasa de mijloc: gulere albe, gulere albastre
• saraci
Saracia este o provocare importanta in secolul XX. S-au luat politici sociale antisaracie pentru a diminua conflictul social. Saracia absoluta se refera la suma de bani minima pentru a consuma resursele necesare supravietuirii. Saracia relativa depinde de veniturile minime ale societatii. Saracia tine de perceptia asupra sinelui si a situatiei, ce nu este identica.
Saracii sunt utili din mai multe pucte de vedere in societate:
- ajuta piata muncii asupra careia exercita o presiune pentru ca acceota orice venit si orice mod de lucru
- nivelul prestigiului slujbelor este mult mai scazut
- sunt o masa electorala perfecta -> au o importanta electorala foarte mare
- ofera de lucru asistentilor sociali si celor care studiaza dpdv social saracia
- au o functie sociala proprie
Etichetele produc diferente care intaresc statutul defavorizant. Ajutorul trebuie sa vina din partea statului pentru cineva care nu se poate ajuta singur dar sa nu se creeze dependenta si invatare sociala pentru asistare (blocheaza dorinta individului de a cauta solutii reale).
Mobilitatea sociala se refera la deplasarea grupurilor sau indivizilor intre straturi, Sugereaza capacitatea de a se schimba:
- pe verticala (ascendent, descendent)
- pe orizontala
- intragenerationala (un individ reuseste sa aiba o evolutie constanta in generatia sa)
- intergenerationale (intre generatii. Generation gap)
Permisivitatea de a trece intre straturi tine de normele de deplasare sociala (juridice si reale – de iure si de facto)
16 decembrie 2010
C.F.S. - Curs 7
Group Think - Irving Janis
Este un efect care apare in grupurile decizionale datorita presiunii pe care grupurile o exercita asupra membrilor lor, facandu-i pe acestia sa aiba erori in gandire. Acest efect duce la tensiuni pentru a estompa atitudinile critice ale grupului, conformism. Exista o supralicitare a fortelor proprii. Se accentueaza dimensiunea secreta a activitatii. Secretizarea a facut ca in realitate, grupul decizional sa nu aiba informatii de baza. Supraincrederea e data de efectul de moralitate al cauzei.
Ex: SUA a declarat ca atacul impotriva Irak-ului s-a bazat si pe efectul Group Think - produce erori grave in gandire.
Din 19 evenimente majore studiate, in 1/3 din ele s-a produs Group Think.
Strategii pentru evitarea group think-ului:
a) constientizarea efectului de catre membri decizionali
b) impartialitatea totala a liderului
c) obligativitatea expertizei critice
d) tratarea adversarului in raport de egalitate
e) aducerea de cat mai multi experti in domenii
f) introducerea raportarilor critice paralele
Grupul social
Conceptul de grup este foarte familiar.In sociologie grupul presupune un ansamblu de oameni intre care se existe in mod obligatoriu interactiuni directe,reale si/sau potentiale.Interactiunea presupune schimburi de mesaje,actiune impreuna. Grupurile au scopuri comune,nu neaparat constientizate pt ca distrubutia scopurilor nu este omogena. Oamenii sunt programati genetic sa se asocieze din motive biologice si sociale. Grupurile se formeaza si din simpla proximitate. Situatiile pot fi spre ex desre un anumit tip si se creeaza nevoia de formare a unui grup. In conditiile in care se simt amenintati, oamenii interactioneaza mai repede. Situatia atipica este cea in care oamenii traiesc in afara grupurilor.
Tipologia grupurilor:
1.grupuri mari: nr depinde de capacitatea de a interactiona direct- pana in 10 pers
2.grupuri mici: “diada”-Zimmer- 2 pers.(sau 3) Interactiuni de tip fata in fata
1I.grupuri primare: au o mare influenta asupra indivizilor. Grupuri de prieteni,cunoscuti-obiective precise,relatii de tip instrumental.
2I.grupuri secundare: afectiunea insignifianta in cea mai mare parte.Poate deveni primar pt ca natura relatiilor se schimba.
1II.grupuri formale: forma prestabilita,structura independenta membrilor. De obicei organizatii,cu scopuri predefinite.
2II.grupuri informale: interactiune directa,care depinde de membri.Se schimba structural daca iese un membru.Nu se poate transforma in grup formal.
1III.grupuri de apartenenta
2III.grupuri de referinta: au un rol f important in socializarea indivizilor.Poate interveni schimbarea sociala.Nu au o durata de viata indelungata.
Grupul impune modul de raportare la societate.Presiunea grupului poate fi extrem de mare.Un sociolog american a facut un experiment in anii ’50 din care a reiesit ca oamenii percepeau lumea in functie de faptul ca fac parte din grup sau sunt din afara lui. Distinctia aceasta tine foarte mult de modul de relationare cu restul lumii.
1.Efectul de asteptare (Bibb Lataine a teoretizat acest concept)
-> intr-o situatie in care se necesita ajutorul membrilor,rapiditatea interventiei este invers proportionata cu numarul celor care ar putea acorda ajutorul.
->in structurile de tip grupal actiunea este facuta de lideri,de aceea nivelul de blocaj este unul ridicat in lipsa unui lider.
2.Efectul Fringelmann
->cu cat sunt mai multi oameni,cu atat implicarea individuala este mai mica in conditii de anonimat,neputandu-se contabiliza efortul. (spre ex munca la CAP)
Conducerea este realizata de o persoana care instrumenteaza actiunea si care are influenta covarsitoare asupra indivizilor.Calitati ale liderului
-experienta anterioara
-capacitatea de comunicare
-tipul de personalitate
-experienta de sarcina (mai putin importanta decat cea de comunicare)
-forta fizica,inaltimea
In general,liderul in sine nu este o creatie independenta de grup. Grupul tb sa-si legitimeze liderul,care are legatura cu valorile si modelele culturale care fundamenteaza grupul.
Liderul formal este cel care ocupa o pozitie predefinita in grup. Liderul informal se impune in contextul relatiilor informale,care nu sunt predefinite. Liderul socio-afectiv intretine echilibrul afect al unui grup,are rol predominant de integrare. Liderul de sarcina este cel care indeplineste sarcinile,conduce faptic.
Stiluri de conducere:
-stilul autoritar este cel mai eficient pt ca controleaza deciziile.Liderul este rapid si responsabil.
-stilul democrat este mai util pt dezvoltarea autonomiei
-stilul laissez-faire este informal,ofera o libertate f mare membrilor
Dilemele sociale ca tipuri de efecte producse la nivel grupal pun problema in modul in care se iau edciziile in grup. A. Tucker a propus dilema prizonierului-li se propune sa recunoasca fapta in lipsa informatiilor despre ceea ce va spune celalalt: daca recunosti,ai fie o sanctiune mica sau medie, iar daca nu recunosti ... to be continued.
Este un efect care apare in grupurile decizionale datorita presiunii pe care grupurile o exercita asupra membrilor lor, facandu-i pe acestia sa aiba erori in gandire. Acest efect duce la tensiuni pentru a estompa atitudinile critice ale grupului, conformism. Exista o supralicitare a fortelor proprii. Se accentueaza dimensiunea secreta a activitatii. Secretizarea a facut ca in realitate, grupul decizional sa nu aiba informatii de baza. Supraincrederea e data de efectul de moralitate al cauzei.
Ex: SUA a declarat ca atacul impotriva Irak-ului s-a bazat si pe efectul Group Think - produce erori grave in gandire.
Din 19 evenimente majore studiate, in 1/3 din ele s-a produs Group Think.
Strategii pentru evitarea group think-ului:
a) constientizarea efectului de catre membri decizionali
b) impartialitatea totala a liderului
c) obligativitatea expertizei critice
d) tratarea adversarului in raport de egalitate
e) aducerea de cat mai multi experti in domenii
f) introducerea raportarilor critice paralele
Grupul social
Conceptul de grup este foarte familiar.In sociologie grupul presupune un ansamblu de oameni intre care se existe in mod obligatoriu interactiuni directe,reale si/sau potentiale.Interactiunea presupune schimburi de mesaje,actiune impreuna. Grupurile au scopuri comune,nu neaparat constientizate pt ca distrubutia scopurilor nu este omogena. Oamenii sunt programati genetic sa se asocieze din motive biologice si sociale. Grupurile se formeaza si din simpla proximitate. Situatiile pot fi spre ex desre un anumit tip si se creeaza nevoia de formare a unui grup. In conditiile in care se simt amenintati, oamenii interactioneaza mai repede. Situatia atipica este cea in care oamenii traiesc in afara grupurilor.
Tipologia grupurilor:
1.grupuri mari: nr depinde de capacitatea de a interactiona direct- pana in 10 pers
2.grupuri mici: “diada”-Zimmer- 2 pers.(sau 3) Interactiuni de tip fata in fata
1I.grupuri primare: au o mare influenta asupra indivizilor. Grupuri de prieteni,cunoscuti-obiective precise,relatii de tip instrumental.
2I.grupuri secundare: afectiunea insignifianta in cea mai mare parte.Poate deveni primar pt ca natura relatiilor se schimba.
1II.grupuri formale: forma prestabilita,structura independenta membrilor. De obicei organizatii,cu scopuri predefinite.
2II.grupuri informale: interactiune directa,care depinde de membri.Se schimba structural daca iese un membru.Nu se poate transforma in grup formal.
1III.grupuri de apartenenta
2III.grupuri de referinta: au un rol f important in socializarea indivizilor.Poate interveni schimbarea sociala.Nu au o durata de viata indelungata.
Grupul impune modul de raportare la societate.Presiunea grupului poate fi extrem de mare.Un sociolog american a facut un experiment in anii ’50 din care a reiesit ca oamenii percepeau lumea in functie de faptul ca fac parte din grup sau sunt din afara lui. Distinctia aceasta tine foarte mult de modul de relationare cu restul lumii.
1.Efectul de asteptare (Bibb Lataine a teoretizat acest concept)
-> intr-o situatie in care se necesita ajutorul membrilor,rapiditatea interventiei este invers proportionata cu numarul celor care ar putea acorda ajutorul.
->in structurile de tip grupal actiunea este facuta de lideri,de aceea nivelul de blocaj este unul ridicat in lipsa unui lider.
2.Efectul Fringelmann
->cu cat sunt mai multi oameni,cu atat implicarea individuala este mai mica in conditii de anonimat,neputandu-se contabiliza efortul. (spre ex munca la CAP)
Conducerea este realizata de o persoana care instrumenteaza actiunea si care are influenta covarsitoare asupra indivizilor.Calitati ale liderului
-experienta anterioara
-capacitatea de comunicare
-tipul de personalitate
-experienta de sarcina (mai putin importanta decat cea de comunicare)
-forta fizica,inaltimea
In general,liderul in sine nu este o creatie independenta de grup. Grupul tb sa-si legitimeze liderul,care are legatura cu valorile si modelele culturale care fundamenteaza grupul.
Liderul formal este cel care ocupa o pozitie predefinita in grup. Liderul informal se impune in contextul relatiilor informale,care nu sunt predefinite. Liderul socio-afectiv intretine echilibrul afect al unui grup,are rol predominant de integrare. Liderul de sarcina este cel care indeplineste sarcinile,conduce faptic.
Stiluri de conducere:
-stilul autoritar este cel mai eficient pt ca controleaza deciziile.Liderul este rapid si responsabil.
-stilul democrat este mai util pt dezvoltarea autonomiei
-stilul laissez-faire este informal,ofera o libertate f mare membrilor
Dilemele sociale ca tipuri de efecte producse la nivel grupal pun problema in modul in care se iau edciziile in grup. A. Tucker a propus dilema prizonierului-li se propune sa recunoasca fapta in lipsa informatiilor despre ceea ce va spune celalalt: daca recunosti,ai fie o sanctiune mica sau medie, iar daca nu recunosti ... to be continued.
I.E. Curs 10
Oferta monetara poate fi perfect inelastica.
M – masa monetara
i – dobanda
CM – cererea de masa mionetara (bani)
OM –oferta de masa monetara (bani)
V – viteza de rotaie a banilor
P – preturi
Y – volumul fizic
L – lichiditati
L1 (y) – cererea de bani pentru motivul tranzactional si prudential
L2 (i) – cererea de bani pentru modelul speculativ; invers porportionala: cand rata dobanzii creste, lichiditatile scad
Probleme:
1)Se cunosc urmatoarele:
L1 (Y) = 0,4 • y + 10; y = PIB
L2 (i) = 100 - 100 i ; i = rata dobanzii
OM = 50
a) Care este nivelul ratei dobanzii care asigura echilibrul masei monetare atunci cand venitul este 100?
b) Efectul cresterii cu 50% a lui y asupra cererii
c) Sa se def. acomodarea masei monetare pe care va trebui sa o intreprinda pentru a reduce rata dobanzii la nivelul sau anterior
Rezolvare:
a) L1 (Y) = 0,4 • y + 10
L2 (i) = 100 - 100 i
OM = 50
y = 100
i = ?
OM = CM
CM = L1 (y) + L2 (i)
CM = (0,4• 100 + 10 ) + (100 - 100 i)
CM = 40 + 10 + 100 – 100i
CM = 150 – 100i
50 = 150 – 100i
100 i = 100
i = 100%
b) Iy =150% => y1 = 1,5 y0 => y1 = 1,5 • 100 => y1 = 150
OM = CM = 50
CM = L1 (y) + L2 (i)
CM = (0,4• 150 + 10 ) + (100 - 100 i)
CM = 60 + 10 + 100 – 100i
CM = 170 – 100i
50 = 170 – 100i => 100i = 170 – 50
=> i = 120/100
=> i = 120%
c) ....
2) Puterea de cumparare a banilor se reduce cu 20%. Viteza de rotatie creste de 2 ori. Ponderea bunurilor autoconsumului : 25%. Volumul tranzactiilor creste cu 100%. Cu cat creste masa monetara?
M • V = P • Y
IM • IV = IP • IY; I – indice
Ipcb = 80%
IV = 200%
IY = 200%
IPcb = 1/IP => 80% = 1/IP
=> IP = 1/80% => IP = 100/80 => IP = 125%
IM • IV = IP • IY
IM = IP • IY/IV
IM = (125% • 200% )/125%
=> IM = 125%
Teorie:
- Rata inflatiei (Ri) = ritmul de crestere al preturilor; Ri = IP – 100%
- Indice (I) de x = (x1/x0) • 100
- a = b • c => Ia = Ib • Ic
- Viteza inflatiei : Pn = Po (1+Ri) la puterea a 12-a
DE FACUT:
Oferta monetara poate fi perfect inelastica.
Cresterea rezervelor obligatorii:
a) Determina cresterea ofertei de moneda
b) Determina scaderea ofertei de moneda
c) Nu are nicun efect asupra ofertei de moneda
Reducerea ratei dobanzii la refinantarea bancilor sociale de care BNR:
a)Determina cresterea ofertei de moneda
b) Determina scaderea ofertei de moneda
c) Nu are nicun efect asupra ofertei de moneda
Cresterea Q determina:
a) Determina cresterea cereriide moneda
b) Determina scaderea cererii de moneda
c) Nu are nicun efect asupra cererii de moneda
Cresterea nivelului general al preturilor:
a) Determina cresterea cereriide moneda
b) Determina scaderea cererii de moneda
c) Nu are nicun efect asupra cererii de moneda
Masa moetara creste cu 50% iar productia cu 20%. Stiind ca viteza de rotatie a monedei ramana constanta, sa se determine cresterea preturilor.
Viteza de rotatie a monedei se dubleaza, productia se reduce cu 20%. Sa se determine cresterea preturilor in anul respectiv.
Oferta de moenda este 10.000 u.m. valoarea productiei este 30.000 u.m. Dependenta vitezei de rotatie a monedei de rata reala a dobanzii este data de relatia: V = 1,25 + 0,25iIr (rata reala a dobanzii). Sa se determine rata reala a dobanzii care asigura echilibrul pietei monetare. Sa se identifice modificarea ratei reale a dobanzii comparativ cu echilibrul initial daca:
• Oferta de moneda creste cu 20%
• Productia creste cu 10%
• Nivelul general al preturilor creste cu 30%
13 decembrie 2010
GCSA Seminar 4
PARAFRAZE
Scrierea academica presupune parafrazare deoarece nu putem cita pasaje intregi. Pentru orice idee care nu este cunoastere comuna, trebuie sa indicam sursa pentru a nu fi acuzati de plagiat.
Plagiat = nu este ceva delizoriu; a copia cuvant cu cuvant sau aproape cuvant cu cuvant;
Leszek Kolakowski – “Principalele curente ale marxismului”
Textul: De ce o ideologie are intotdeauna dreptate?
“Ideologia este un cadru de semnificatie atotcuprinzator care este imun fata de fapta.” => Realitatea nu conteaza in fata ideologiei. Ideologia are o pondere mult mai mare decat faptele.
“Daca eu hotarasc, despre intreaga istorie a omenirii, ca este o serie de episoade ale luptei de clasa si ca toate aspiratiile si actiunile omenesti trebuie explicate in termenii acestei lupte, atunci cu niciun chip acest principiu nu poate fi combatut cu argumente. Toate lucrurile din lumea empirica sunt legate intr-un fel sau altul intre ele asa ca, odata ce am stabilit ca interesele de clasa acopera toate aspectele vietii sociale, nu mai trebuie sa ne stoarcem imaginatia in mod excesiv pentru a gasi confirmarea filosofiei marxiste a istoriei in orice eveniment cu putinta.”
Exemplu’ parafraza buna: “Daca un ideolog declara ca toata istoria lumii se reduce la lupta de clasa, care explica tot ceea ce se intampla in viata omului si toate scopurile actiunilor omenesti, orice argument contrar devine lipsit de sens. Daca interesele de clasa sunt absolutizate ideologic, pe fondul doctrinei deterministe a marxismului, orice eveniment real va trebui in mod obligatoriu sa confirme reductia istoriei la conflictele de clasa. ”
Parafraza mea: In cazul in care o anumita ideologie explica prin prisma luptelor de clasa istoria omenirii, acest conflict fiind catalizatorul tuturor actiunilor omenesti si sensul actiunilor umane, nu poate exista un contra-argument potrivnic teoriei. Astfel, daca toate lucrurile care tin de cunoasterea comuna sunt interdependente, individul nu-si va mai pune problema de a verifica teoria marxista in evenimente reale deoarece lupta de clasa ideologic pare sa fie ceea ce explica toate fenomenele si procesele sociale.
“Atractivitatea intelectuala a unei ideologii cu pretentii universaliste rezida tocmai in faptul ca este atat de simpla. Odata ce ai invatat-o, orice lucru capata un sens si te trezesti fericitul posesor al unei chei care descuie toate secretele lumii.”
Parafraza mea: O ideologie care se doreste a fi universalista transmite prin simplitate atractivitate intelectuala. De indata ce devine o doctrina ea explica orice lucru din cunoasterea comuna oferindu-i celui indoctrinat un sens petru orice mister.
Scrierea academica presupune parafrazare deoarece nu putem cita pasaje intregi. Pentru orice idee care nu este cunoastere comuna, trebuie sa indicam sursa pentru a nu fi acuzati de plagiat.
Plagiat = nu este ceva delizoriu; a copia cuvant cu cuvant sau aproape cuvant cu cuvant;
Leszek Kolakowski – “Principalele curente ale marxismului”
Textul: De ce o ideologie are intotdeauna dreptate?
“Ideologia este un cadru de semnificatie atotcuprinzator care este imun fata de fapta.” => Realitatea nu conteaza in fata ideologiei. Ideologia are o pondere mult mai mare decat faptele.
“Daca eu hotarasc, despre intreaga istorie a omenirii, ca este o serie de episoade ale luptei de clasa si ca toate aspiratiile si actiunile omenesti trebuie explicate in termenii acestei lupte, atunci cu niciun chip acest principiu nu poate fi combatut cu argumente. Toate lucrurile din lumea empirica sunt legate intr-un fel sau altul intre ele asa ca, odata ce am stabilit ca interesele de clasa acopera toate aspectele vietii sociale, nu mai trebuie sa ne stoarcem imaginatia in mod excesiv pentru a gasi confirmarea filosofiei marxiste a istoriei in orice eveniment cu putinta.”
Exemplu’ parafraza buna: “Daca un ideolog declara ca toata istoria lumii se reduce la lupta de clasa, care explica tot ceea ce se intampla in viata omului si toate scopurile actiunilor omenesti, orice argument contrar devine lipsit de sens. Daca interesele de clasa sunt absolutizate ideologic, pe fondul doctrinei deterministe a marxismului, orice eveniment real va trebui in mod obligatoriu sa confirme reductia istoriei la conflictele de clasa. ”
Parafraza mea: In cazul in care o anumita ideologie explica prin prisma luptelor de clasa istoria omenirii, acest conflict fiind catalizatorul tuturor actiunilor omenesti si sensul actiunilor umane, nu poate exista un contra-argument potrivnic teoriei. Astfel, daca toate lucrurile care tin de cunoasterea comuna sunt interdependente, individul nu-si va mai pune problema de a verifica teoria marxista in evenimente reale deoarece lupta de clasa ideologic pare sa fie ceea ce explica toate fenomenele si procesele sociale.
“Atractivitatea intelectuala a unei ideologii cu pretentii universaliste rezida tocmai in faptul ca este atat de simpla. Odata ce ai invatat-o, orice lucru capata un sens si te trezesti fericitul posesor al unei chei care descuie toate secretele lumii.”
Parafraza mea: O ideologie care se doreste a fi universalista transmite prin simplitate atractivitate intelectuala. De indata ce devine o doctrina ea explica orice lucru din cunoasterea comuna oferindu-i celui indoctrinat un sens petru orice mister.
12 decembrie 2010
I.E. Curs 8
Indicatori macroeconomici
Masurarea venitului unei tari
1) Indicatori economici
2) Fluxul veniturilor si al cheltuielilor
3) Sectoarele institutionale
4) PIB
1. Indicatorii economici
Def : expresie numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice.
• Nivelul microeconomic – agentul economic individual
• Nivelul mezoeconomic – ramura administrativ-teritoriala
• Nivelul macroeconomie – continuand procesul de agregare
Clasificarea indicatorilor:
a) Dupa relatia cu ciclul afacerilor:
- Prociclici - direct proportionali cu activitatea economica - PiB
- Contraciclici – invers proportionali cu economia – rata somajului
- Aciclici – independenti de activitatea economica
b) Din punct de vedere al frecventei ciclului:
- lunar: dinamica preturilor, a somajului
- trimestrial : PiB
- anual
- la nivelul unei zile
c) Din punct de vedere al sincronizarii cu evolutia din economie
-care se schimba inainte ca economia sa se modifice -> bursa, finantator in economie.
- se modifica dupa schimbarea economica => rata somajului continua sa creasca chiar daca economic a inceput sa scada
- PiB – direct proportional cu economia
PIB – masoara veniturile + cheltuielile la nivel macro (venit = cheltuieli)
Ansamblul unitatilor institutionale care au un comportament economic asemanator.
Unitatile rezidente => centre de interes pe teritoriul tarilor respective.
1. Sectoarele institutionale : ansamblul unitatilor institutionale care au un comportament economic asemanator :
Unitatile rezidente se grupeaza in urmatoarele sectoare institutionale :
• Societatile nefinanciare – sunt UI cu personalitate juridica, care grupeaza producatorii de piata, care produc bunuri si servicii nefinanciare (cu caracter comercial) – Regiile autonome si societatile comerciale nefinanciare ;
• Societatile Financiare – furnizeaza servicii de intermediere financiara si/sau exercita activitati financiare auxiliare :
Banca nationala ; Bancile comerciale ; societatile de investitii financiare, de asigurari, bursa de valori, casele de schimb valutar ; fondurile private de pensii, etc.
• Administratile publice cu o productie destinata consumului social si colective – venituri din taxe si impozite : Administratia centrala ; administratile locale si de securitate sociala.
• Institutii fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei – unitati rezidente care produc servicii non-piata pentru gospodarii si au ca resurse contributile voluntare ale gospodariilor, varsamintele de la administratiile publice sau venituri din vanzari ocazionale (institutii religioase, partidele, sindicatele, fundatiile, asociatii culturale si sportive, etc).
Un set de conturi care reflecta tranzactiile care au loc intre unitatile rezidente si cele nerezidente – Comert la exterior.
4. Indicatorii macro-economici
P.I.B, produsul intern net, produsul national brut, produsul national net, venitul national, + Venitul personal, Venitul disponibil.
Calcularea indicatorilor macro-economici se bazeaza pe o metodologie specifica tarilor cu economie pe piata – SCN (Sistemul Conturilor Nationale).
Contabilitatea Nationala = un ansamblu coerent si detaliat de conturi si tabele ce ofera o imagine comparabila si completa a activitatii economice a unei tari. Este clasificata marea diversitate de fluxuri economice, intr-un numar restrans de categorii fundamentale si le inscrie intr-un cadru de ansamblu care permite obtinerea unei reprezentari a circuitului economic adaptat nevoiilor de analiza previziune si politica economica.
Institutii importante – Institutul National de Statistica, datele furnizate de B N R – institutii centrale.
P.I.B. = Valoarea de piata a bunurilor si servicilor finale produse de agentii economici care actioneaza in interiorul economiei in cursul unei perioade date.
Def. Wiki – este un indicator macroeconomic care reflecta suma de valori pe piata a tuturor marfurilor si servicilor destinate consumului final ; produse in toate ramurile economiei in interiorul unei tari in decurs de un an. Acesta se poate calcula si la nivelul unei regiuni sau localitati.
P.I.B = CONSUM + INVESTITII + EXPORTURI – IMPORTURI
Economia informala(nu intra in PIB) – se refera la activitatile ascunse in mod deliberat autoritatilor publice pentru a evita :
Plata impozitelor si taxelor ;
Plata contributilor sociale ;
Respectarea anumitor standarde referitoare la salariul minim ;
Numarul maxim de ore lucrate ;
Norme de protecie a muncii ;
Indeplinirea anumitor proceduri administrative precum completarea chestionarelor statistice sau a altor formulare administrative.
PIB-ul retine ce se produce in interiorul granitelor. In cursul unei perioade, PIB-ul nu retine ce se produce in perioadele anterioare – vanzarea de automobile/case etc nu intra dar PIB-ul retine comisioanele intermediarilor.
Exista 3 metode de calcul:
Metoda productiei (a valorii adaugate);
Metoda cheltuielilor sau utilizarii finale;
Metoda veniturilor.
>PIB = Valroare Adaugata Bruta + IP(Impozit pe Produs) + TV(Taxe Vamale) – SP (Subventiile pe Produse)
>PIB-ul inseamna insumara VAB
>VAB = este diferenta ditra productia sa globala si consumul sau intermediar [PG – CI(consumul intermediar)] .
>Produsul Intern Brut = C (Consumul Privat) + G (Consumul Guvernamental) + Ib (Investitiile Brute) + En (Exportul net)
C = Consumul gospodariilor = bunuri de folosinta indelungata, curenta si servicii.
G = cheltuielile administratilor pentru destinatile finale ;
Ib=Investitii nete care ajuta la cresterea stocului de capital (Investitia neta + amortizarea). Investitia in sens macroeconomic inseamna Creearea de Capital Nou !
En=Diferenta dintre valoarea exporturilor si valoarea importurilor
Masurarea venitului unei tari
1) Indicatori economici
2) Fluxul veniturilor si al cheltuielilor
3) Sectoarele institutionale
4) PIB
1. Indicatorii economici
Def : expresie numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice.
• Nivelul microeconomic – agentul economic individual
• Nivelul mezoeconomic – ramura administrativ-teritoriala
• Nivelul macroeconomie – continuand procesul de agregare
Clasificarea indicatorilor:
a) Dupa relatia cu ciclul afacerilor:
- Prociclici - direct proportionali cu activitatea economica - PiB
- Contraciclici – invers proportionali cu economia – rata somajului
- Aciclici – independenti de activitatea economica
b) Din punct de vedere al frecventei ciclului:
- lunar: dinamica preturilor, a somajului
- trimestrial : PiB
- anual
- la nivelul unei zile
c) Din punct de vedere al sincronizarii cu evolutia din economie
-care se schimba inainte ca economia sa se modifice -> bursa, finantator in economie.
- se modifica dupa schimbarea economica => rata somajului continua sa creasca chiar daca economic a inceput sa scada
- PiB – direct proportional cu economia
PIB – masoara veniturile + cheltuielile la nivel macro (venit = cheltuieli)
Ansamblul unitatilor institutionale care au un comportament economic asemanator.
Unitatile rezidente => centre de interes pe teritoriul tarilor respective.
1. Sectoarele institutionale : ansamblul unitatilor institutionale care au un comportament economic asemanator :
Unitatile rezidente se grupeaza in urmatoarele sectoare institutionale :
• Societatile nefinanciare – sunt UI cu personalitate juridica, care grupeaza producatorii de piata, care produc bunuri si servicii nefinanciare (cu caracter comercial) – Regiile autonome si societatile comerciale nefinanciare ;
• Societatile Financiare – furnizeaza servicii de intermediere financiara si/sau exercita activitati financiare auxiliare :
Banca nationala ; Bancile comerciale ; societatile de investitii financiare, de asigurari, bursa de valori, casele de schimb valutar ; fondurile private de pensii, etc.
• Administratile publice cu o productie destinata consumului social si colective – venituri din taxe si impozite : Administratia centrala ; administratile locale si de securitate sociala.
• Institutii fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei – unitati rezidente care produc servicii non-piata pentru gospodarii si au ca resurse contributile voluntare ale gospodariilor, varsamintele de la administratiile publice sau venituri din vanzari ocazionale (institutii religioase, partidele, sindicatele, fundatiile, asociatii culturale si sportive, etc).
Un set de conturi care reflecta tranzactiile care au loc intre unitatile rezidente si cele nerezidente – Comert la exterior.
4. Indicatorii macro-economici
P.I.B, produsul intern net, produsul national brut, produsul national net, venitul national, + Venitul personal, Venitul disponibil.
Calcularea indicatorilor macro-economici se bazeaza pe o metodologie specifica tarilor cu economie pe piata – SCN (Sistemul Conturilor Nationale).
Contabilitatea Nationala = un ansamblu coerent si detaliat de conturi si tabele ce ofera o imagine comparabila si completa a activitatii economice a unei tari. Este clasificata marea diversitate de fluxuri economice, intr-un numar restrans de categorii fundamentale si le inscrie intr-un cadru de ansamblu care permite obtinerea unei reprezentari a circuitului economic adaptat nevoiilor de analiza previziune si politica economica.
Institutii importante – Institutul National de Statistica, datele furnizate de B N R – institutii centrale.
P.I.B. = Valoarea de piata a bunurilor si servicilor finale produse de agentii economici care actioneaza in interiorul economiei in cursul unei perioade date.
Def. Wiki – este un indicator macroeconomic care reflecta suma de valori pe piata a tuturor marfurilor si servicilor destinate consumului final ; produse in toate ramurile economiei in interiorul unei tari in decurs de un an. Acesta se poate calcula si la nivelul unei regiuni sau localitati.
P.I.B = CONSUM + INVESTITII + EXPORTURI – IMPORTURI
Economia informala(nu intra in PIB) – se refera la activitatile ascunse in mod deliberat autoritatilor publice pentru a evita :
Plata impozitelor si taxelor ;
Plata contributilor sociale ;
Respectarea anumitor standarde referitoare la salariul minim ;
Numarul maxim de ore lucrate ;
Norme de protecie a muncii ;
Indeplinirea anumitor proceduri administrative precum completarea chestionarelor statistice sau a altor formulare administrative.
PIB-ul retine ce se produce in interiorul granitelor. In cursul unei perioade, PIB-ul nu retine ce se produce in perioadele anterioare – vanzarea de automobile/case etc nu intra dar PIB-ul retine comisioanele intermediarilor.
Exista 3 metode de calcul:
Metoda productiei (a valorii adaugate);
Metoda cheltuielilor sau utilizarii finale;
Metoda veniturilor.
>PIB = Valroare Adaugata Bruta + IP(Impozit pe Produs) + TV(Taxe Vamale) – SP (Subventiile pe Produse)
>PIB-ul inseamna insumara VAB
>VAB = este diferenta ditra productia sa globala si consumul sau intermediar [PG – CI(consumul intermediar)] .
>Produsul Intern Brut = C (Consumul Privat) + G (Consumul Guvernamental) + Ib (Investitiile Brute) + En (Exportul net)
C = Consumul gospodariilor = bunuri de folosinta indelungata, curenta si servicii.
G = cheltuielile administratilor pentru destinatile finale ;
Ib=Investitii nete care ajuta la cresterea stocului de capital (Investitia neta + amortizarea). Investitia in sens macroeconomic inseamna Creearea de Capital Nou !
En=Diferenta dintre valoarea exporturilor si valoarea importurilor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)