Societatea europeană (Modulul 5)

Tema 1. Miracolul economic european
Tema 2. Caracteristicile societăţii europene
Tema 3. Populaţia Europei
Tema 4. Capitalul social
Tema 5. Situaţia femeii
Tema 6. Urbanizarea societăţii europene
Tema 7. Supravieţuirea mediului rural


Marea Britaine este foarte reticienta in ceea ce priveste politica sociala.

Exista probleme comune/sociale:
• Declinul Demografic – este problema cea mai mare a europei, dar europa recupereaza declinul prin imigratii – cea mai mare rata de imigratie(1,7%/an).
• Somajul tinerilor – problema structurala;
• Degradarea mediului – consum proportional cu volumul deseurilor;
• Fragilitatea sistemelor de securitate sociala – problematica statului bunastarii (conditii minime de viata – pensii etc);
• Delocalizarea intreprinderilor;
• Extinderea grupurilor si populatilor vulnerabile – somerii pe termen lung;
• Populatia migranta; persoane fara adapost; minoritatile;
Haut Kerble – sociolog – a reusit sa faca o analiza de ~100 ani a societatii europene – si dpdv istoric exista anumite caracteristici ale societatii europene:
• Lentoarea proceselor din spatiul european;
• Europa nu a fost niciodata asimilata de invadatori: situatia barbarilor, etc;

Stabilitatea institutilor: au existat in accelasi timp cu europa civizatii aproximativ la fel de avansate (maya etc)
Europa nu a avut un singur centru de putere. S-a caracterizat printr-o multiplicitate de centre de putere.

Caracteristicile societatilor:

1. Omogenitatea societatilor europene:

O societate nu poate fi inteleasa fara a avea numite instrumente:
„Europarlamenter” si „Eurostat”.
Din analiza acestor date se pot trage urmatoarele concluzii:
• Societatile europene desi sunt dispersate au foarte multe elemente comune:
o Toate societatile europene si-au finalizat industrializarea.
INDICATORI:
o Nivelul PIB-ului – media uniunii europene este de 24.000Dolari/locuitor. Statele unite au 35.000$/om, Luxembourg 50.000$/om, Romania 5.000$/om;
o Indicatorul Gini – variaza de la 0-100 si masoara inegalitatea distributiei veniturilor (0-egalitatea perfecta si 100 inegalitatea totala): Cea mai mica valoare se inregistreaza in Irlanda – 13 si cea mai mare valoare pe scara Gini – Italia 22; Romania si bulgaria – 40.
o Contributia Agriculturii la pib: 0,6% Luxembourg si 7,2% Lituania – explica gradul de industrializare si nivelul agriculturi. Romania foloseste 35% din forta de agricultura cu un randament de 1%.

2.Diversificarea formelor de stratificare sociala:

Europa este un alt tip de societate – Societate Retea. Si in acest tip de societate exista diferente – categori mici intreprinzatori, clasa de mijloc – venitul pe familie care reuseste pe 6 luni toate mijloacele de subzistenta pentru un an(in romania clasa de mijloc – 10%).
Conceptul de mediu social se refera la o comunitate cu aceleasi valori, mod de viata etc. Un autor – Mandras a identificat 6 medii sociale:
• Mediul conservator – profesiunile liberale, functionarii superiori si elitele politice si economice – reprezinta 8% din populatie, cultiva valori traditionale, se intereseaza de cultura si promoveaza elitele;
• Mediul mic-burghez – 21% in europa – functionari de nivel mediu, mici intreprinzatori, comercianti, care sunt motivati de reusita profesionala, respecta regulile economiei, sunt preocupati de zona lor-a familiei;
• Mediul muncitoresc – in scadere, 15% – viata profesionala legata de anumite nevoi imediate, sunt vulnerabili si preocupati de somaj,\;
• Mediul ascendent – legati de servicii – 25% din pop europ – sunt foarte dinamici – profesiuni legate de marketing management, turism etc; sunt motivati puternic de autoperfectionare si realizare profesionala;
• Mediul Hedonist – 10% pop – in cadrul tinerilor, preocupati de angajare etc.

Schimbarea modelului familiar –
1. Primul model de organizare de statut al familiei a fost cel al clanurilor – Familia ca o entitate politica si militara.
2. Familia ca entitate economica si de afaceri – familia Breasla;
3. Familia preocupata de detinerea unui domeniu agricol.
Familia este un spatiu domestic unde principala dimensiune este psihologica. Unitate civila si psihologica.

Imperiul destramat – autor Todd
1. Primul model familia patriarhala sau indiviza – modelul clanului: seful de clan este tatal tuturor.
2. Familia de perpetuare este situatia in care se transimtea persoanei care putea sa plece in exterior – (fete-zestre);
3. Familia nucleara – egalitara – fiecare intra intr-o relatie familiara cu anumite drepturi si in momentul separarii, fiecare pleaca cu drepturile respective.
4. Familia nucleara absoluta in care tinerii nu mai depind deloc de familia initiala, se separa ca domiciliu;
Statutul si extensia familiei: familia a suferit modificari:
Rata casatoriei + familie:
• 5 la mie actual, fata de 10 la mie in 1860;
• Varsta casatoriei este amanata 30 de ani la barbati si 28 de ani la femei;
• Rata de divort direct proportionala cu nivelul de trai;
• Familia limitata la o singura relatie;
• Familia cu un singur copil50%;
• Familia monoparentala10%;
• Familia emigrata la munca care-si lasa copii in tara;
• Copiii extraconjugali – 25%;
• Familia recompusa compusa din divorturi, recasatorii, divorturi – impact economic;

Statul bunastarii – au existat 3 denumiri:
• Bismark – cancelarul germaniei – a introdus termenul de stat social;
• Britanici – William Temple – a introdus termenul de Wellfare state;
• In franceza – Statul Providenta.
Statul bunastarii este o forma de guvernare prin care statul isi asuma raspunderea pentru asigurarea bunastarii pentru intreaga populatie, si presupune 3 tipuri de masuri:
1. Statul garanteaza acesul la bunastare;
2. Statul adopta si implementeaza politici de echitate [politica de inegalitate de tratament – statul faciliteaza acces la diverse tratamente convenabile persoanelor defavorizate (minoritati, persoane cu venituri mici, etc)];
3. Drepturile sociale – drepturile persoanelor in situatie de somaj – statul ia masuri politice active.
Tipuri de masuri – Asigurarea venitului minim garantat;
• Protectia sociala in caz de somaj;
• Protectie sociala in caz de invaliditate;
• Sistemul de pensii; etc.
Statul bunastarii a fost realizat ca politica de stat in special in tarile scandinave – Olanda, Belgia, Franta, Germania, etc.
Statul bunastarii a devenit nu numai o forma de distributie dar si un angajator. In prezent 26% din PIB-ul UE este alocat sistemului social spre diferenta de Statele Unite unde doar 11% din PIB este alocat sistemului social, iar in Romania 17%.
In istoria si in practica actuala in Europa exista 4 modele ale statului bunastarii:
• Modelul Scandinav
o Protectia sociala este ocnsiderata un drept al cetatenilor fapt ce presupune standarde minimale comune de viata;
o Se da prioritate servicilor publice;
o Statul acesta se realizeaza cu taxe foarte mari (40-80%);
o 40% din populatie participa la mecanismul statului bunastarii (forta de munca, pacienti, clienti, etc.);
o Cel mai avansat este modelul statului Norvegian – fondurille din petrol sunt alocate pentru servicile publice.
• Modelul Britanic si Irlandez
o presupune taxe mici(20-25%), insa statul nu garanteaza nimic si trebuie sa te inscri la un serviciu de asigurare privat unde taxele sunt foarte mari.
• Modelul continental – cel german
o Toti cetatenii platesc taxe, dar acoperirea fiecaruiea este in functie de contributie;
• Modelul Mediteranean:
o Taxe egale insa exista competitii intre servicii;
Diferente dintre sistemul european si cel al Statelor Unite: standardele de calitate a vietii si politicile sociale.

Nivelul de viata:
o Nivelul consumului si al cheltuielilor;
o Rata de consum – in occident este cu 3,5 mai mare la persoanele cu venituri mari fata de cele cu venituri mici;
o Locuinta – In occident 5% au probleme de facilitati de baza, 70% au probleme de poluare, iluminare, vandalism, etc;
o Fenomenul supra-indatorarii – in Romania 70% din cetateni au datorii iar 30% sunt supraindatorati. In occident 20% din imprumuturile pentru locuinta sunt dificil de indatorat. .
o Santatea – 65% dintre europeni nu au probleme de sanatate. 10% au probleme grave de sanatate;
o Somaj – UE – 9% din pop. Cea mai mare rata de somaj se inregistreaza in Spania 20%, slovacia 15% etc. Cea mai mica se inregistraza in Luxembourg 4% si in Norvegia 2%, iar in Romania 8%.
o Mobilitatea sociala se refera la sansele de a-ti modifica statulu social;
o Distribuirea Veniturilor – indicatorul de masurare – puterea echivalenta de cumparare care este diferita. Puterea echivalenta de masurare este de 14.000 euro – UE, luxembourg 22mil E si Rom – 5mil E;

In europa exista doua fenomene noi care fac subiectul discutiilor: Discalificarea sociala (procesul de insaracire – dupa o calamitate, somaj, drama pers etc, persoanele respective nu se mai integreaza) si al 2-lea fenomen este riscul de saracie.
In toate tarile europene pragul de saracie este 60% din venitul minim garantat in rom 400euro iar in europa 900euro.
In Romania exista 3 tipuri de saracie:
1. Saracia extrema – persoane fara locuinta fara nici un mijloc de trai (Homelessi);
2. Saracia medie – sub 400ron venit;
3. Saracia Relativa – probleme de alimentatie

Capitalul Uman

Capitalul uman inseamna 3 lucruri: Compente, O anumita conditie umana, Populatia.

Populatia Europei

Uniunea europeana a devenit a 3-a putere demografica a lumii care are la ora actuala 485 milioane locuitori.
Evolutia demografica a Europei: a fost extrem de spectaculoasa. Intreg imperiul roman avea 10 milioane. In anul 1000 populatia europei inregistra 48milioane. Marele progres a avut loc in anul 1350 sec XIV prin marile defrisari si crearea de orase si a inceput sa apara alimentatia cu carne.
Cresterea s-a mai potolit in urma marilor epidemii de ciuma. Aceasta a disparut dupa 3 secole timp in care a disparut 30% din populatie, dar a fost inlocuita cu alte tipuri de epidemii (telagra, ciuma cancerul etc.
In anul 1800 populatia a ajuns la 150 milioane iar in anul 2000 populatia a crescut de 5X.
Media actuala a copiilor pe familii este 1,5. Rata fertilitatii este pozitiva cu peste 2 copiii pe familie in irlanda si franta. In romania rata de fertilitate este de 1,3 copiii pe familie.
Aceasta situatie demografica in europa are efecte directe asupra sistemului de decizii. In urma tratatului de la lisabona s-a luat masura Dublei Majoritati.
Salvarea demografica a europei vine din doua directii Turcia si Albania.
Alt fenomen legat de populatie – Imbatranirea populatiei – speranta de viata s-a marit. 83ani la femei si 73 ani la barbati si in medie 77 ani in Europa. Persoanele de peste 65 ani – 20% din pop Europei si astfel s-a ajuns la a 4-a categorie de varsta de peste 80 ani. Varsta pensionarii variaza intre 60 de ani si 67 de ani in eu fata de SUA unde nu exista o asemenea varsta.

Capitalul Social , are 4 indicatori:
1. Nivelul de incredere in cadrul comunitatii: fata de presa etc;
2. Gradul de comunicarre intre membrii societatii;
3. Gradul de participare sociala – cetatenia activa – democratia nu poate functiona fara participare;
4. Normele si stimultentele care mobilizeaza activitatea pentru interesul comun – motivatii de tip financiar, moral, social.

Pornind de la acesti indicatori, situatia din europa este:
1. Comunicare si contacte sociale – 4 din 5 situatii de interactiune se realizeaza transnational – intre cetatenii europeni;
2. Sistemul de intr-ajutorare/solidaritate intre oameni – solidaritatea in favoarea persoanelor vulnerabile. In europa exista o mare participare in activitatile voluntare (6% din cetateni participa in sprijinul persoanelor bolnave, 25% din cetateni sunt implicati in activitati de ajutorarea copiilor);
3. Participarea organizata – in cadrul societatii civile – 50% din cetatenii europeni participa la ONG-uri, grupuri de initiativa, fundatii, etc. Cel mai inalt nivel de participare se regaseste in Danemarca – 80% din cetateni si cel mai scazut este in Grecia si Portugalia cu doar 24%. In cadrul participarilor sportive – 24% in europa. Gradul de sindicalizare – in suedia si danemarca – 80% din forta de munca; franta-8%, in Romania 2%. Indicele de densitate ascoiativa – cat participa populatia la viata asociativa – indice creeat de ONU, iar cea mai densa participare – Danemarca, iar la polul opus - grecia 10% si Romania 2%.
4. Gradul de incredere interpersonala – este in tarile nordice spre 70% iar in tarile idn sud-ul europei, 30%.
5. Participarea Electorala – este un semn al increderii in institutile democratiei. Gradul de participare electorala cel mai mare – Austria si Olanda 85% si la polul opus Elvetia cu 40%. In Romania participarea in 1990 a fost de 90% si a scazut la 50% in 2008 (a scazut cu 45%);
6. Situatia Femeii – indicator esential – Europa este cel mai feminin continent. Politicile publice din China si India – discriminarea de gen. Discriminarea de gen a existat si exsita si a fost politica de stat pana in secolul XIX.
i. Dreptul la munca pentru femei a aparut tot in secolul XIX si pana in secolul XIX, situatia era complet diferita – functiile de conducere asumate de barbati iar munca de jos de catre femei.
ii. Concediul platit si de maternitate a aparut in 1850. Accesul la universitati a aparut in 1900 pt femei si dreptul de vot tot in jurul anului 1900.
iii. Dar inca exista discriminare in lume – ponderea de munca feminina – 40% in europa iar 60% au formule de contractare partiale, participarea femiilor la conducere~32% in UE.
iv. Rata de angajare a femeiilor – 44% - Italia si 72% in Danemarca.
v. Capacitatea Femeii de a supravietuii dupa un divort

Societatea Europeana este o societate puternic urbanizata in proportie de 95%, romania 54%.
Doar 5% din populatia europei traieste din agricultura iar in romania 46% traiesc in mediul Rural si doar 34% traiesc din agricultura.
Urbanizarea europei a inceput de foarte mult timp.
In istoria europei se constata mai multe tipuri de orase:
• Modelul Polis – Orasul cetate – modelul orasului deschis – fapt ce a dus la concentrarea puterii in aceste orase.
• Modelul metropolei – Centru administrativ si militar – modellul romei etc.
• Modelul orasului industrial – majoritatea evenimentelor s-au concentrat in jurul oraselor. Primele semne ale democratiei au fost cand orasele si-au capatat autonomie – s-au organizat in autonomii locale. Modelul orasului Liverpool care a evoluat de la 12.000 la 450.000. Aceste orase au fost centre de incendiu – exemplul Londrei.
• Modelul Orasului Lumina – Paris – principii de urbanizare
o Demolarea vechilor constructii si construirea de noi cladiri prin avans de capital pentru a proteja fondurile primariei – modelul Ausman.
o Separarea mediului public de cel privat;
o Nevoia de a mobiliza rapid trupele – marile bulevarde au fost creeate pt mobilizarea militara.
o Peisajul urban a inceput sa fie diversificat – poduri, canale, parcuri, ghetouri, etc.
o Utilizarea progresului tehnic pentru a rezolva problemele cotidiene ale unui spatiu urban supra-populat – introducerea sistemului public de transport in comun.
o Iluminatul public; incalzirea centralizata, ascensorul.
o Marele progres s-a facut cand materialele de constructii s-au schimbat de la lemn la caramida, etc.
o Dezvoltarea pe verticala – noi criterii estetice.
o Modelul spatiilor verzi – marile capitale au si protejeaza spatiile verzi. Numai in bucuresti spatiile verzi au fost reduse la jumatate in 20 de ani.
• Modelul orasului radiant – orasul care se dezvolta si pe verticala si orizontala. Sistem aparut in jurul aniilor ‚’20, inainte de Criza economica din 1929-1933. Cladirile foarte inalte aparute au fost criticate fiind vazute ca inutile.
o De asemenea au aparut orasele dezvoltate pe orizontala – Tokio si Los Angeles.

Supravietuirea Mediului Rural

Agricultura in momentul actual reprezinta 45% din bugetul Uniunii Europene. Exista subventii pentru productie + reducerea de taxe.
In U.E. trebuie sa se ia masuri de limitare a productiei.
In Romania agricultura pierde - nu reuseste sa aiba contributia la PIB pe care ar trebui sa o aiba.
Tari care ar putea sa profite din agricultura deoarece au cernoziom de foarte buna calitate:
• Romania
• Moldova
• Macedonia.
Taranul – principalul actor social in UE.
Evolutia:
1. Taran implicat numai in agricultura de subzistenta (pentru auto-consum)
2. Fermier
i. Produce pe piata;
ii. Este angajator.
3. Taranul care lucreaza in zona care nu este folosita pentru agricultura – Mediul Rural (de care vorbeste UE)

Tendinta in prezent este depopularea mediului rural.
Mediul rural este folosit pentru:
• Agricultura
• Zone turistice;
• Terenuri de vanatoare si de golf;
• Teren de relaxare.

10% din populatia Uniunii Europene (=aprozimativ 50 mil. persoane) este angajata in agricultura dar cu o foarte mare diferenta intre tari. In tarile vechi intrate in UE 5% din pop. traieste in mediul rural. In tarile noi intrate in UE - 25%. In Romania - 45% din populatie traieste in mediul rural.
Trei categorii de rural:
1. Ruralul profund – zonele de exploatari agricole, cu o suprafata medie intre 68 de hectare in Marea Britanie si 1 hectar in Cehia.
2. Ruralul intervilan/periurban – are unele caracteristici ale mediului rural insa este spatiu de resedinta.
3. Ruralul recreativ – turismul verde,spatii de vanatoare, etc.

Date statistice relevante – datorita faptului ca o mare parte din terenurile agricole au inceput sa capete alta destinatie scade pe plan european suprafata agricola lucrata.
Procentul contributiei agriculturii la PIB – in UE media este de 3.5%. cea mai mare contributie – Portugalia cu 23% si Polonia 18%.
Cel mai mic procent de contributie al agriculturii la PIB – Germania si Marea Britanie cu 1.8%.
In situatia Romaniei, contributia agriculturii la PIB este de15% in conditiile in care se consuma 35%.
Procentul persoanelor active in agricultura este in medie de 8.3% in UE, maximele sunt in Romania cu 34% si minimul in Marea Britanie cu 2.7%.