The Theory of Complex Phenomena – F.A. Hayek (economist si filosof austriac)
In textul despre Teoria Fenomenelor Complexe, Hayek critica perspectiva asupra stiintelor sociale care reduce explicatia actiunilor umane la o explicatie similara cu cea din stiintele naturale.
Argument: Fenomenele sociale sunt mult mai complexe decat fenomenele fizice, chimice, biologice si nu pot fi la ferl de predictibile.
Exemplu:
• Fizica: miscarea unui corp in anumite conditii date se bazeaza pe cateva variabile, deci poate fi prezis.
• Stiinte sociale: miscarea unui coleg in pauza nu poate fi prezisa din cauza faptului ca exista prea multe variabile
Hayek afirma ca cercetarea stiintifica incepe de la uimirea in fata naturii sau in fata evenimentelor sociale si nu incepe de la nevoile practice ale omului.
[Fondatorul tuturor stiintelor europene este acelasi ca si al filosofiei, Aristotel.]
Dupa uimire apare formularea unor intrebari care presupun formarea unor ipoteze provizorii cu privire la eveniment.
Hayek considera ca in absenta unor intrebari clare nu ne putem folosi intelectul/nu putem gandi in mod clar.
Tot el spune ca simpla culegere a datelor nu ne poate conduce la cercetare stiintifica (aceasi perspectiva ca si a lui Popper). Mai inainte de a aduna date, trebuie sa ne intereseze o problema care va determina interesul nostru pentru anumite date si nu pentru altele => Formularea problemelor determina selectia datelor.
Hayek considera ca intrebarile apar atunci cand sesizam anumite regularitati in ordinea evenimentelor si ca mintile noastre sunt facute astfel incat, atunci cand observam o regularitate in diversitate, suspectam prezenta unui agent, iar apoi incepem sa ne dorim sa identificam acel agent. => mintea noastra are dorinta de a cunoaste cauzele care duc la aparitia succesiva a regularitatilor naturii.
Exista regularitati si in comportamentul uman.
Hayek afirma ca in natura, regularitatile sunt recunoscute intuitiv; cu ajutorul simturilor intuim ca un anumit fenomen seamana cu altul din trecut. PATTERN-ul (model) – il detectam cu simturile => auzim, vedem cu simturile si determinam acel model/pattern (nu il determinam folosindu-ne intelectul)
Cand incepe activitatea intelectuala?
Incepe din momentul in care devenim curiosi si vrem sa aflam cauzele aparitiei unui pattern, cand nu ne multumeste doar sa constatam.
Pentru a vorbi despre stiinta, Hayek afirma ca nu este suficient sa ne explicam de ce apare mereu acelasi pattern in anumite conditii ci trebuie sa oferim si predictii legate de reaparitia sa in conditii similare.
Hayek face o distinctie importanta intre predictii generale (o clasa de evenimente) si predictii particulare (vizeaza aparitia unui anumit eveniment particular).
Aceasta distinctie este foarte importanta in stiintele sociale care se ocupa de fenomene complexe fata de stiintele naturii care se ocupa de fenomene simple (care pot fi reconstruite structural printr-un numar mai mic de variabile). Ex: un astronom, pe baza variabilelor, poate oferi o predictie particulara cu privire la miscarea unui corp ceresc.
Hayek considera ca nu se pot construi predictii particulare in stiintele sociale pentru ca avem prea multe variabile pe care nu le putem controla.
Descrierea pattern-ului care apare in in stiintele naturii foloseste un numar mic de variabile.
Descrierea fenomenelor non-fizice trebuie sa recurga la un numar mai mare de variabile => numim aceste fenomene: fenomene complexe.
In stiintele sociale, nu putem determina manifestari particulare ale unui fenomen complex. Nu putem construi predictii particulare.
Pe baza unui pattern recunoscut de o stiinta sociala, sociologii nu vor putea determina caracteristicile unui anumit eveniment particular.
Hayek spune ca statistica nu ne ajuta. Statistica nu poate constribui in mare masura pentru ca metoda statisticii consta, in principal, in diminuarea complexitatii si in tratarea izolata a elementelor ca si cum nu ar fi interconectate. Statistica nu poate oferi informatii despre frecventa cu care apar impreuna anumite proprietati ale unor structuri complexe.
Ex: membri unor specii de org.,omul, cainele
Hayek afirma ca statistica nu ne poate ajuta sa descriem structura propriu-zisa a elementelor ci doar ne permite sa organizam date cu privire la comportamentul sau reactiile acestei structuri la anumite evenimente => STATISTICA ARE LIMITE; nu putem construi predictii particulare.
Pe baza unor predictii generale se pot construi teorii generale care nu permit predictii particulare. (nici in stiintele naturii nu se poate altfel)
Pe baza unui mecanism de reduplicare cu variatii transmisibile si pe baza selectiei competitive se vor produce structuri mai bine adaptate la mediu si mai bine adaptate unele fata de altele.
Hayek spune ca teoria nu va putea permite de multe ori predictii exacte despre ce se va intampla intr-un caz particular. De exemplu, daca vor aparea in viitor o rasa de caini vorbitori sau oameni care vor zbura. Cu atat mai putin este posibil sa exista predictii exacte despre cazuri particulare in stiintele sociale.
In stiintele sociale, evenimentele depind de multe circumstante concrete incat este iluzoriu sa ne inchipuim ca le vom anticipa exact prin predictii particulare (ex: in economie).
Teoria economiei nu face decat sa descrie tipuri de pattern-uri care vor aparea daca vor fi satisfacute anumite conditii generale, dar aceste descrieri nu pot fi niciodata traduse in predictii particulare => economia este stiinta predictiilor generale.
Stiintele sociale sunt incapabile sa ofere predictii particulare.
Concluziile lui hayek legate de incapacitatea stiintelor sociale de a oferi preditii au 3 aspecte:
1. Ambiguitatea determinismului
2. Ambiguitatea relativismului
3. Importanta ignorantei noastre
Desfasurat:
1. Ambiguitatea determinismului
Determinism = curent filosofic care are trasatura ca necesitatea este conceptul absolut => nu exista libertate, exista destin; totul este predestinat.
Anti-deterministii admit ideea de libertate, liber-arbitru
Fiindca nu putem oferi preditii partiulare exacte, determinismul general nu poate exista.
2. Ambiguitatea relativismului
Hayek -> Dupa ce am acceptat ca Teoria Evolutionista a lui Darwin este doar o teorie generala a evolutiei si nu ne permite control asupra cazurilor particulare, nu putem fi de acord nici cu o etica evolutionista care ar sustine ca toate valorile noastre culturale si morale se schimba in functie de un anumit context.
Relativitatea culturala si morala sustine ca valorile culturale si morale se schimba in functie de context.
Nici o etica evolutionista nu poate fi sustinuta, nu putem controla cazurile particulare.
Nu putem indica cu precizie care e contextul care a produs valorile existente si de aceea nici nu putem sa precizam ce ar deveni valorile noastre in conditii istorice si culturale diefrite.
3. Importanta ignorantei noastre
Cu cat cunoasterea noastra asupra lumii este mai vasta, cu atat devenim mai constienti de ceea ce nu stim, adica de ignoranta noastra.
Constiinta asupra ignorantei noastre trebuie sa ne conduca la stabilirea unor scopuri mai limitate ale cercetarii, mai ales in stiintele care trateaza fenomenele complexe si care nu pot sa ofere predictii particulare ci doar sa explice aparitia generica a unor pattern-uri.
Trebuie sa renuntam la credinta naiva ca putem descopri regularitati simple intre toate fenomenele, mai ales cand vorbim de fenomene complexe care privesc viata, munca, societatea.
Pozitia lui Hayek este polemica cu cei care considera ca pot explica tot (ex: Marx)
Hayek nu este in favoarea operarii cu legi sau a ideii ca putem avea legi in stiintele sociale.
Legile sunt relatii de tip cauzal.
Hayek considera ca desi legile sunt utile in fizica (unde gasim un numar mic de variabile), in stiintele care au ca subiect fenomenele complexe, ele sunt daunatoare.
Hayek este un autor liberal, se opune determinsmului marxist.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu