Religia folosita pentru recunoasterea puterii politice, factor important pentru ca a influentat religiozitatea; are o influenta scazuta in zilele noastre si nu exista o religie dominanta in Europa.
Problematica Religiei in zilele noastre:
• Folosirea Religiei pentru legitimarea politica.
Tema 1: Legitimarea religioasă a Europei
• Religia, dincolo de menirea sa ca si credinta a fost exploatata politic pentru a fundamenta un discurs politic;
• Se pot identifica 2 etape privind legitimarea religioasa:
o Secolul V-IX – in sec V a cazut imperiul roman, dar structurile administrative ale romanilor au fost preluate de biserica;
o Secolul X-XV – se manifesta printr-o lupta pentru putere intre cele doua forte (papa si imparatii). In aceasta perioada au existat 3 modele de organizare bisericeasca – Dictaturi religioase. Aceste lupte au oscilat pana cand practic s-a stabilit un echilibru. Iar in europa orientala, unde religia ortodoxa a functionat de la inceput pe principiul „simfoniei” (armonie – imparatii aveau puteri mai mari).
• In aceste perioade au existat mai multe modele, Crestinarea – de sus in jos, model predominant. Iar in a 2-a etapa au aparut state crestine.
• Statele nationale – Sec XVII – Biserica s-a desfasurat in limba nationala. Tendinta a fost mai puternica in balcani unde biserica nationala a fost mai puternica. Biserica nationala – terment existent in zona balcanica.
• Aceasta ordine sociala asigurata de religie timp de 1000 de ani, a asigurat o foarte riguroasa structura sociala care era formata din 3 categorii sociale: Milites, Laboratores (taranii); Oratores (cei care se rugau), acestia se regasesc si in zilele noastre desi sistemul monarhal a decazut.
• Credinta asigura aderenta la aceleasi valori - > coeziunea sociala.
• Limba latina – limba unica pentru elite (cel putin);
• Organizarea teritoriala foarte riguroasa, care corespundea cu organizarea structurilor religioase.
Tema 2: Statutul religiei în Europa contemporană
Incepand din secolul XV in cultura exista o cultura antropocentrica.
Drepturile omului promoveaza un sistem contractual intre stat si societate.
Chiar daca religia are un statut mai putin important, fenomenele recente au complicat situatia – migratile umane, sistemul colonial, refugiatii politici, etc. Toate aceste forme au dus la perturbarea sistemului laic (aderarea tarilor ortodoxe, etc). Doar 30% dintre europeni se declara practicanti ai religiei, iar 60% cred in valorile religiei.
Valoarea cea mai importanta este Regula de aur a religilor. (60% din europeni cred).
Religia a devenit mai credibila incepand cu anii ’90. Iar ea nu mai are acelasi continut fiind mult mai pragmatica.
Persistenta religiei in zilele noastre:
• Cei mai credinciosi – Grecii;
• Cei mai putini – Francezii;
• Dintre cei care se declara ca apartin unei religii, 50% sunt catolici, 22 % protestanti, 5% musulmani si restu ortodocsi;
Perioada postbelica a cunoscut schimbari spectaculoase :
• In anii 60 s-au contestat fundamentele religiei, statul bunastarii,
• In anii 70-80 au loc miscari religioase alternative: s-au proliferat sectele, teologia marxista, credinta in miscari paralele: telepatia, magia etc; apare un fenomen – paradise artificiale (incantatia colectiva).
• Fenomenul de secularizare – anii 90 – revenire la religie sub forma unor politici de dreapta, exprimate prin Neoconservatorism.
Tema 3. Religie şi putere
• Atat religia cat si puterea politica au o actiune de influenta sociala.
• Functia distributiva a statului este bazata pe o idee crestina;
Relatia statului cu biserica din europa cunoaste 3 modele:
1. Modelul Laicitatii – (franta belgia turcia olanta) – sfera publica nu accepta exprimarea religiei. Acest principiu adminte religia dar in sfera privata iar statul nu finanteaza biserica.
2. Modelul Concordatului – (Irlanda, Spania, Italia, Protugalia) – Biserica este separata de stat, are prorpia organizare dar statul o finanteaza.
3. Modelul Integrarii – (Germania Suedia Norvegia, Marea Britanie )– consta in fuzionarea institutionala a statului si a religiei – Biserica este institutie de stat, preotii sunt functionari publici. Seful bisericii este monarhul – UK. Parlamentul numeste functiile religioase, statul sustine financiar biserica, etc.
In Romania, se foloseste termenul „Biserica de stat”. Statul finanteaza jumatate din servicile Bisericii. In discursul public se foloseste termenul de „Biserica Nationala” dat fapt ca biserica a jucat un rol important in formarea statului roman.
Tema 4. Religiile de substituţie
Termenul a fost creeat de Max Weber – recuperarea religiozitatii in manipularea simbolica in spatiul public.
Mijloacele traditionale ale Bisericii sunt folosite in scoperi politice cum ar fi: Riturile de initiere sau pelerinajele sau vizitele solemne.
Bellah – a creat un termen – Religie Civila – o recuperarea a religiozitatii pentru viata politica (partidul comunist si partidul american).
Tema 5. Religia şi Constituţia Europeană
Tema 6. Aderarea Turciei şi problema islamului contemporan
Aderarea Turciei reprezinta o mare provocare pentru uniunea Europeana iar motivatia este problema religioasa desi adevarata problema este cea politica datorita faptului ca aceasta depaseste media populatiei europene, are o protectie a economiei extraordinara etc.
Criteriul religios nu este prevazut in criteriile de aderare al UE.
Argumente Pro:
• Dupa ce s-a creat UE, Turcia a depus prima cererea de aderare (1958) dar a fost sistematic amanata
• Turcia este un stat laic
• Sistemul Juridic turcesc este unul european
• Aceasta a devenit o tara laica in 1925 in urma unei lovituri de stat, cand a venit la putere Ataturk. Acesta a creat un regim laic bazat pe dreptul civil dar si-a creeat o putere personala impresionanta.
Argumente contra:
• Economie puternica;
• Depinde de Marea Britanie;
• Numarul mare de musulmani;
• Gardienii democratiei sunt Militari si ei mentin stabilitatea statului laic;
• Instruirea religioasa este obligatorie in scoli;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu