Teoria lui Webber care incearca sa explice mecanismul prin care o anumita religie influenteaza modul in care oamenii functioneaza in societate si impulsioneaza un anumit mod de societate. Teza de plecare este “Orice societate pleaca de la religia pe care o are.” (Din perspectiva lui Webber rice religie propune oamenilor un model despre lumea, un mod de a intelege cum functioneraza societatea, raporturile dintre oameni). Lucrarea sa fundamentala in aceasta perspectiva este “Etica protestanta si spiritul capitalismului”, o lucrare care incearca sa analizeze religia calvina si modul in care aceasta influenteaza capitalismul (Weber ia ca model calvinismul si incearca sa vada daca exista o corelanta cu societatea de tip capitalist).
Despre calvinism:
Exista un Dumnezeu intangibil, unic, inconoscibil. El hotaraste cine se salveaza si cine nu, spre opozitie cu catolicismul, religie in care se negociaza salvarea. Ba mai mult, Biserica Catolica ajunsese sa vanda indulgente care sa anulezze pacatele. Lu
Calvinismul s-a nascut ca reactie la catolicism. Oamenii sunt condamnati sau salvati de la bun-inceput indiferent de dorinta sau alegerile lor.
Lumea fizica nu este valoroasa in sine, mai mult decat atat tot ceea ce exista pe pamant este bogatia lui Dumnezeu. Calvinii trebuiau sa caute semnele alegerii, daca sunt salvati sau nu. Ei nu aveau voie sa consume din averea lui Dumnezeu mai mult decat strictul necesar fiindca nu era averea lor.
Ideea ca trebuia consumat minimul din bogatia lui Dumnezeu se apropie de modelul capitalismului, unde se consuma foarte putin.
Teoria lui Webber a fost completata intr-o alta lucrare in care se iau in considerare si alte religii. In multe privinte, aceasta teorie gaseste sprijin empiric. Societatile in care predomina protestanismul sunt mult mai dezvoltate. Chiar Webber sugereaza ca nu este o teorie care se opune marxismului.
Teoria ar fi plauzibila daca si numai daca religia ar fi singurul instrument care ar construi modelul societatii.
In secolul XX este desfiintata de multe voci. Desigur, nu poate fi negat faptul ca religia infuenteaza societatea. Sistemul de credinte al unei societati propune modele de actiuni si transforma societatea intr-o directie sau alta. Credintele pot fi inlocuite si de cultura. Nu se poate vorbi numai de modelul calvinist in lume.
Exista multe modele culturale care pot caracteriza societatile. Daca punem la indoiala teoria lui Webber, nu punem la indoiala si principiul ei.
Fenomenul pe care l-a luat mult mai putin in calcul decat era cazul Max Webber era fenomenul secularizarii. Secularizare este procesul prin care intr-o societate ponderea valorilor si a determinantilor religiosi scade in determinarea functionarii mecanismului social (scaderea ponderii religiei in viata sociala). Acest proces a dus in primul rand reducerea calitatii de agent social al Bisericii, iesirea din zona controlului educatiei, a cunoasterii stiintifice in general. Modernitatea a ajuns la cel mai inalt stadiu de dezvoltare sociala tocmai datorita secularizarii.
Organizatiile religioase.
Institutiile sociale de multe ori actioneaza prin organizatii.
Organizatiile au scopuri bine-definite.
Org. religioase: biserica, cult, secta si denominare.
• Biserica reprezinta o organizatie religioasa care gestioneaza un mare numar de membri care apartin intr-un stat, intr-o societate, religiei dominante in teritoriul respectiv.
• Denominarea este o organizatie de dimensiuni mai mici care si ea se afla in relatii bune cu statul insa nu cuprinde majoritatea populatiei (Ex: Biserica Catolica in Romania)
• Cultul poate avea dimensiuni mari , tine de modul de practici si credinte, fundamentul religios fiind de obicei slab.
• Secta are practici care se opun legilor sau statului; organizatie de mici dimensiuni, opusa prin definitie bisericii oficiale, aparuta fie datorita unui lider charismatic fie prin rupturi in sanul unei biserici. Sectele au de obicei o viata scurta depinzand de liderul pe care il au. Sectele se pot institutionaliza ajungand la un moment-dat chiar biserici. De multe ori sectele apar prin faptul ca o biserica nu accepta anumite schimbari in practicile sau functiile bisericii respective (ex: Trezitii Domnului, stilistii). Sectele apar din tot felul de motive, nu sunt neaparat profunde si cateodata sunt doar feluri de a reactiona impotriva bisericii sau chiar impotriva statului.
Grupul social si conducerea grupului
Grup = cuvant folosit in limba uzuala pentru mai multe situatii; dpdv social – un ansamblu de indivizi intre care exista interactiuni directe reale si/sau potentiale. Interactiunea presupune schimburi de mesaje, actiune impreuna.
Grupurile au scopuri comune, nu neaparat constientizata de toti membrio grupului deoarece distributia scopurilor nu este omogena in cadrul grupului. De asemenea creeaza valori, norme proprii.
Suntem animale programate genetic sa traim in grup din cauza necesitatilor de tip biologic si social.
Factori care determina aparitia grupurilor:
• Proximitatea
• Situatiile (ex: in conditiile in care se simt amenintati, oamenii interactioneaza mia repede)
Situatia atipica este cea a oamenilor care traiesc in afara grupurilor.
Tipologia grupurilor:
• Diferentele intre grupurile mare si grupurile mici. Cat de mare poate fi un grup mic ? -> Parerile sunt impartite 10-12 sau 20-25 etc. Cat de mic poate fi un grup mic? Depinde daca luam in considerare diada (2 oameni - Zemmer) sau nu.
• Grupurile primare si secundare. Chareles Colley: Primare – fata in fata, au o mare influenta asupra indivizilor. Grupul secundar – concept corespondent, grupuri de tip instrumental cu obiective precise iar legaturile afective sunt insigmnifiante
• Formale si informale. Grup formal – cu o forma prestabilita, structura independenta de membri. Grupul informal – interactiune directa, structura depinde de membri.
! Grupurile formal si informal nu se pot transforma unul in altul.
De apartenenta si de referinta
• Grupuri de aparetenenta si de referinta (Ex: Newcomb – studiu asupra fetelor dintr-un colegiu cu privire la inclinarea politica. De la conservator la liberal). Au un rol important in socializarea indivizilor, schimbarea sociala poate interveni, nu au o durata indelungata de viata.
Grupul impune modul de raportare la societate. Presiunea grupului poate fi extrem de mare. Un sociolog american a facut un experiment in anii 50 din care a reiesit ca oamenii percepeau lumea in functie de faptul ca sunt din grup sau din afara grupului. Distinctia aceasta tine foarte mult de modul de relationare cu restul si lumea.
Normativitatea intr-un grup este extrem de dinamica.
- Efectul de asteptare – Bibb Latane a facut un studiu de caz pe o situatie reala, dramatica: o femeie violata in fata locuintei ei. Socul era dat de faptul ca era sute de persoane care au vazut/auzit si nu au facut nimic. Efectul de asteptare: cu cat sunt mai multe persoane care sa aloce ajutorul, cu atat el vine mai tarziu. In structurile de tip grupal actiunea este facuta de lider, de aceea nivelul de blocaj este ridicat in lipsa unui lider.
- Efectul Fringelmann – Cu cat sunt mai multi oameni, cu atat implicarea individuala este mai mica in conditii de anonimat, neputandu-se contabiliza efortul.
Conducerea este realizata de o persoana care intrumenteaza actiunea si are influenta covarsitoare asupra indivizilor.
Calitati lider:
• Experienta
• Capacitate de comunicare
• Experienta de sarcina
• Tipul de personalitate
Liderul in sine nu este o creatie independent de un grup. Liderul este dependent de grup si nu poate exista in afara lui. Liderul este legitimat de grup in functie de valorile si modelele culturale care fundamenteaza grupul.
Liderul formal este cel care ocupa o pozitie predefinita in grup.
Liderul informal se impune in contextul relatiilor.
Liderul socio-afectiv intretine echilibrul afectiv al unui grup, are un rol predominant de integrare.
Liderul de sarcina este cel care indeplineste sarcinile, conduce faptele.
Stiluri de conducere:”
- Stilul autoritar – liderul comtroleaza total membrul grupului; cel ami eficient deoarece controleaza deciziile grupului rapid.
- Stilul democrat – liderul lasa o anumita decizie membrilor. Stilul laisserfaire – autonomia fiecarui membru.
Dilemele sociale ca tipuri de efecte care se povoc la nivel grupal pun probleme in modul in care se conduce si se iau decizii intr-un grup.
Albert Tucker – Dilema prizonierului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu